vineri, 23 decembrie 2022

CUVANT DE FOLOS

 

CUVINTE DE FOLOS PENTRU MIRENI (VIII)

-Parintele Antipa Dinescu spunea ca cel ce Il neglijeaza pe Dumnezeu e mai rau decat necredinciosul!

-Da. Pentru ca exista rece si fierbinte. Cald este mai primejdios, pentru ca ramane nehotarat. Sau se consoleaza cu ideea ca “el crede in felul lui”. Cel rece este apasat de un sentiment de raspundere pe undeva si are o sansa sa devina fierbinte. Cel cald se multumeste cu ce i se pare ca are. Mantuitorul spune:” Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are, si ce i se pare ca are se va lua de la el”. Cel fierbinte are credinta. Credincios este acela care sporeste mereu credinta, caruia, staruind in credinta, harul i-o tot inmulteste.


(sursa: arhimandrit Arsenie Papacioc – Mici indemnuri spre mantuire)

joi, 22 decembrie 2022

CUVANT DE FOLOS

 

CUVINTE DE FOLOS PENTRU MIRENI (VII)

-Cum putem dobandi darul smereniei si al lacrimilor la rugaciune?

-Smerenia nu are cum sa vina singura, fara ca tu, in mersul duhovnicesc al vietii, sa cugeti putin mai mult ca nu poti nimic fara harul lui Dumnezeu. Mantuitorul zice:”Fara Mine nu puteti nimic!. In Canonul 124 Cartagina este consemnat: ”Si daca totusi cineva zice ca poate ceva (fara Hristos), anatema sa fie”. Frate, nu stii ca, daca esti cu pareri de sine, mandru, esti parasit de ajutorul lui Dumnezeu!? Ca zice: celor mandri le sta impotriva. Gandeste deci ca fara de harul acesta esti praf si cenusa.

Si, daca gandesti ca ai fost rabdat pana acum si asa va fi mereu, ia aminte cu mare teama ca Dumnezeu indelung rabda, dar si inainte apuca! Fiule, gandeste-te ca in singurul timp al vietii acesteia, cu ravna ta, cu dorirea de a fi candva cu ingerii in cer, cauta sa te smeresti, ca numai asa dai valoare acestor frumuseti ce ti le-ai capatat, ca sa nu fie aceste bogatii sufletesti – vai! – pieirea ta in foc.

Ia deci aminte, frate, ca daca gandesti ca Dumnezeu te poate cerceta chiar acum, ca vei muri, el, cugetul, te va invata ce sa faci, stiind: ”ca-n ce te va gasi (moartea), in aceea te va judeca. Fara de smerenie nu este nici o nadejde de mantuire: si de n-ai, frate, umilinta in inima ta, atunci sa pricepi ca ai o oarecare inaltare in inima ta”. Daca s-ar putea intelege ca Domnul Iisus ne cere atat de putin ca sa mostenim impreuna cu El: Umilinta! Umilinta! Umilinta!

(sursa: arhimandrit Arsenie Papacioc – Mici indemnuri spre mantuire)

miercuri, 21 decembrie 2022

CUVANT DE FOLOS

 

CUVINTE DE FOLOS PENTRU MIRENI (VI)

-Ce sa facem sa ne putem stapani limba si sa dobandim darul tacerii?

-Cu adevarat, mare este nestapanirea limbii – cumspun sfintii:”mare este caderea de la limba!”

Vorba multa este mai mult o desertaciune decat folos, iar vorbirea de rau este o mare primejdie pe lumea aceasta si pe lumea cealalta – cei mai multi din osanditii iadului sunt cei care ucid cu vorbirea de rau.

Trebuie sa-l iubesti, frate, pe fratele tau. Nu aceasta-i porunca cea mai mare a Mantuitorului? El a dat aceasta porunca drept incununare a tuturor invataturilor Sale, drept singura cale spre mantuire – IUBIREA – si a urmat neuitata si sfasietoarea Golgota.

Trebuie facuta educatie de amanunt a raspunderii pe care o avem pentru viata noastra, singurul timp ce este sa ne punem paza limbii noastre si sa ne curatim inima de rautate.

Sfantul Grigorie Teologul spune:”De orice cuvant in plus vom da raspuns, cu atat mai mult de orice cuvant rusinos”, si cu atat mai grozav de orice cuvant ucigator.

Patericul va fi de mare folos. Ava Isidor Pelusiotul spune:”Vorbirea cu folos este binecuvantare, iar, daca este intarita cu lucrare, este incununata. Adica viata fara cuvant mai mult foloseste decat cuvantul fara viata. Caci viata si tacand foloseste, iar cuvantul si strigand supara, iar daca si cuvantul si viata se vor intalni, fac o icoana a toata filosofia”.

Inchide pe Domnul in inima si ai luare-aminte acolo (ini inima) si sa stai acolo, fara sa iesi inaintea Domnului, atunci vei da seama de orice fir de praf.

Asa incepe invatatura tainica, ea inseamna o oglinda pentru minte si o faclie pentru cunostinta.

Ea usuca desfraul, inabusa furia, alunga mania si ridica mahnirea, inlatura cutezanta, nimiceste deznadejdea, lumineaza mintea, alunga lenea, te smereste cu adevarat si ai cugetare fara lingusire…, raneste pe demoni, curata trupul si nu este partasa, ci straina de orice lucru spurcat.

Cugeta mereu:”La cine ma voi duce? Sunt vierme…” Aceasta si altele care tin de gandul mortii si al vesnicelor asezari apartin de invatatura tainica.

(sursa: arhimandrit Arsenie Papacioc – Mici indemnuri spre mantuire)

marți, 20 decembrie 2022

DESPRE PARINTELE PAISIE OLARU

 SMERENIA - III

”Parintele, intr-o anume perioada, timp de vreo doua luni a mers la Schitul Rarau, acolo unde se afla parintele “Rugului Aprins”, Daniil Tudor (Sandu Tudor). Si una din intalnirile dintre cei doi a fost asa cum ne-o povesteste parintele Paisie: Tot acolo in Schitul Rarau am avut buna ocazie sa ma intalnesc si cu parintele Daniil. Acest parinte venise in schit ca egumen. Am stat cu el cam doua luni. In timpul acesta multe am vazut si mai multe trebuia sa invat de la acest parinte. Era foarte invatat parintele Daniil, stia mai multe limbi, dar era si credincios si pravilist. Mai mult se ocupa cu rugaciunea mintii:”Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul”.

De multe ori ne explica si ne invata pe toti sa zicem rugaciunea. Mult s-a minunat el de mine, auzind ca in etate fiind, nu am rugaciunea mintii. Odata mi-a si spus:”Parinte, sfintia ta esti un vas mic si gol”. Si asa eram si sunt, dar cand mi-a zis aceste cuvinte, eu m-am suparat.

Mult m-am folosit de acest parinte, ca asa, cu atata carte, a lasat toate catedrele si s-a facut calugar, inca profesor de rugaciune. Slujea Sfanta Liturghie cu Noul Testament langa el. Era mult respectuos (fata) de canoanele Sfintilor Parinti. Mi-a parut rau ca m-am despartit de un bun profesor al rugaciunii, ca daca mai stateam cu el, poate prindeam rugaciunea cum trebuie. Mult s-a ostenit el sa ma invete rugaciunea: imi predica, imi citea din carti, imi explica de doua-trei ori pe zi, se ostenea cu mine. Dupa o vreme a vrut sa ma puna la incercare, sa vada daca am prins ceva si mi-a zis:”Sa stai in chilie cu perdele pe geam si sa nu iesi afara, si mereu sa zici ”Doamne Iisuse”. Mananci o data in zi o bucata de paine cu ceai”. De mii de ori ziceam si orice fel de exercitiu cu capul plecat spre stanga, cu mana dreapta deasupra inimii si prin rasulfare, si in tot felul. Asa ca, dupa cateva zile m-a examinat si a vazut ca nu am prins. Atunci s-a suparat si a batut din picior la mine si a strigat: ”Unde iti este mintea? De ce nu esti atent?”. M-am speriat ca ma bate si am zis sa ma ierte ca o sa invat. Cand m-a cercetat din nou si m-a intrebat, atunci eu de frica am spus ca am prins-o. Si gata, asa bucuros era ca mi-a dat blagoslovenie sa tin pana la moarte.”

  

(Parintele Ioanichie-Parintele Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).

vineri, 16 decembrie 2022

DESPRE PARINTELE PAISIE OLARU

 SMERENIA - II

” Referitor la ceea ce a raspuns parintele Paisie Olaru atunci cand a fost intrebat despre smerenie aflam in cele ce urmeaza: Smerenia este cugetul inimii noastre care ne incredinteaza ca suntem mai pacatosi decat toti oamenii si nevrednici de mila lui Dumnezeu. Cand ne defaimam pe noi insine nu inseamna ca avem smerenie. Ci, atunci cand altul ne ocaraste si ne defaima, inca in public, iar noi rabdam si zicem:”Dumnezeu i-a poruncit fratelui sa ma ocarasca pentru pacatele mele”, aceasta este smerenia adevarata. Deci, sa primim toate ca din mana lui Dumnezeu si cu voia lui Dumnezeu. Cand te ocaraste cineva, Dumnezeu ii porunceste sa te ocarasca. Cand iti ia cineva vreun lucru, Dumnezeu ii porunceste sa iti ia, ca sa te faca calugar. Cand te muta de ici colo mai marele tau, Dumnezeu iti schimba locul, ca sa-ti schimbi si naravul si obiceiul. Asta ar fi smerenia cea adevarata. Iar mandria, dimpotriva, este atunci cand te increzi in tine, in minte si in puterile tale; cand socotesti ca esti mai priceput decat altul, mai bun decat altul, mai frumos decat altul, mai sporit in fapte bune si mai placut lui Dumnezeu decat altul. Atunci esti stapanit de pacatul cel urat al mandriei, de care sa ne fereasca pe toti Dumnezeu, Cel ce S-a smerit pentru mantuirea noastra. Sa ne smerim fratilor, ca cel mandru nu se poate mantui. Sa plangem pacatele noastre aici, ca sa ne bucuram dincolo in veci, ca dupa plecarea noastra din trup, toti ne vor uita. Sa nu ne punem nadejde in oameni, ci numai in Domnul. Ca omul se schimba. Azi iti da si maine iti cere. Azi te lauda si maine te ocaraste. Ci sa ne punem nadejdea in mila lui Dumnezeu si nu vom gresi niciodata. Sa va ajute Dumnezeu cu harul Lui sa va folositi de restul vietii sporind in fapte bune, si mai intai in smerenie si dragoste, ca sa va mantuiti sufletele voastre si sa folositi si pe altii, indemnandu-i spre Hristos”.

 

 

(Parintele Ioanichie-Parintele Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).

joi, 15 decembrie 2022

DESPRE PARINTELE PAISIE OLARU

 SMERENIA - I

”Parintele Paisie, referitor la timpurile noastre, cu privire la smerenie, spunea: Este vreme pentru tot lucrul. Este vreme de smerenie si de stapanire si de mustrare si de mangaiere si de crutare si de indraznire si de bunatate si de asprime, adica pentru tot lucrul. Ca uneori se cade a arata smerenia si a-i numi pe toti frati si fii intru smerenie. Iar alteori, cand cere trebuinta, a lua si a arata stapanirea spre zidire, iar nu spre risipire. Si in vremea mangaierii se cade a arata bunatate, iar in vremea asprimirii a arata ravna spre fiecare. De asemenea, duhovnicului i se cade a lua hotarare dreapta, dupa pravila.”.

  

(Parintele Ioanichie-Parintele Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).

vineri, 9 decembrie 2022

PROBLEME TEHNICE

 PROBLEME TEHNICE

Am inteles ca sunt persoane care urmaresc ceea ce scriu pe blog, insa nu pot primi notificari pe email cu ceea ce postez. Nu am foarte multe cunostinte din domeniul IT, blogul l-am creat urmarind  numeroase tutoriale. 

Am tot incercat sa remediez aceasta problema, insa nu am reusit, dar am gasit o solutie. Exista posibilitatea sa transmit eu postarile pe email. Astfel, persoanele care doresc sa primeasca notificari pe email, rog sa trimita adresa de email la adresa rioana11@yahoo.com.

Va multumesc pentru intelegere.

CUVANT DE FOLOS

 

SPOVEDANIA-II

”Spovedania inlatura din viata omului pacatul. Parintele Paisie “la spovedanie de obicei, era masurat. Nu tinea mult, mai ales pe cei cunoscuti, nici nu staruia in pacatele mici, nici nu cerea sa citeasca fiecare spovedania dupa hartie. Nici nu descuraja vreodata pe cineva pentru pacatele mari cum ca nu-l mai iarta Dumnezeu. Folosea cuvinte simple, dar pline de duh si de putere, deschidea inimile si sufletele tuturor, trezea constiintele, scotea lacrimi de pocainta, convingea pe fiecare sa se pocaiasca, sa paraseasca pacatele si sa puna inceput bun. Zabovea mai mult cu cei aflati in pacate mari, ca: necredinta in Dumnezeu, avort, divort, influenta sectara, betie, desfranare si certuri in familie. La urma intreba pe fiecare daca “mai are ceva pe cuget”, si dupa ce-i fagaduia ca-i pare rau pentru pacate, ca le paraseste si primeste canonul dat, rostea rugaciunea de iertare si dezlegare.

Canonul de la spovedanie nu era nici prea greu, nici prea usor. Era bine chibzuit, dupa varsta, sanatatea, puterea si asezarea sufleteasca a fiecaruia. Cel mai mult oprea de la Sfanta Impartasanie timp de spate ani, pentru avort, desfranare si ucidere. Pe cei care aveau pacate foarte grele, de obicei nu-i dezlega, ci ii trimitea la preotul de la parohie. Iar pe cei nehotarati, care nu fagaduiau sa se pocaiasca din toata inima, ii amana si-i indemna sa mai vina. Pentru cei mai multi obisnuia sa dea canon, mergerea regulata la sfintele slujbe, citirea Psaltirii, cate doua-trei catisme zilnic, metanii, post pana seara, miercurea si vinerea, tinerea regulata a posturilor, citirea cartilor sfinte, milostenie, etc.”.

 

 

 

(Parintele Ioanichie-Parintele Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).

joi, 8 decembrie 2022

CUVANT DE FOLOS

 

SPOVEDANIA-I

”Valoarea parintelui Paisie este data si de aceasta lucrare profunda din viata lui, adica spovedania. Din cele marturisite de cei ce-l cautau pentru aceasta taina, aflam ca parintele indemna la spovedanie destul de deasa, cel putin calugarilor le spunea sa se spovedeasca o data la cel mult doua saptamani.

“Marturisirea sa fie mai deasa decat impartasirea.

Cu marturisirea sincera si deasa vei reusi.

Sa te marturisesti regulat, ca daca maturi casa mai des, ti-I drag sa stai in ea. Daca speli camasa, ti-I drag s-o imbraci. Caci daca se face mult gunoi in casa, este mai greu de scos afara. Sa te marturisesti mai des – daca nu in fiecare saptamana, macar in fiecare luna.

De cate ori cazi, scoala-te, marturiseste-ti pacatele, caieste-te, fa-ti canonul, intreaba si du-ti crucea mai departe, cu ochii la Hristos, pana ajungi sus, la Golgota. Noi cu faptele noastre nu putem spune ca ne mantuim, fara mila lui Dumnezeu, fara duhovnic si fara rugaciunile Bisericii. Dar sa ne gaseasca ceasul mortii in lupta. Numai mila Bunului Dumnezeu si a Maicii Domnului sa ne ajute sa ajungem si noi la usa raiului, si acolo sa strigam tare:”Dechide-ne, Doamne, usa milostivirii Tale!”

Sa fiti sinceri la spovedanie, sa nu va indoiti niciodata de duhovnic, caci nu el, ci Dumnezeu vorbeste si lucreaza prin el.

Pentru a ne usura de ispite este nevoie sa ne marturisim. Aceasta ne duce la smerenie.

Daca te vei impotrivi gandurilor si nu le vei marturisi, nu vei ajunge bine.

La suparari si ispite ai nevoie sa te descarci la duhovnic, dar numai si numai de boala ta, de slabiciunea ta sa vorbesti.

Sa te marturisesti la un duhovnic care te asculta si te crede. – spunea parintele.

 

 

 

(Parintele Ioanichie-Parintele Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).

miercuri, 7 decembrie 2022

CUVANT DE FOLOS

 CUVINTE DE FOLOS PENTRU MIRENI (V)

-Cum putem birui si alunga de la noi slava desarta si cugetul mandriei?

-Urata si puturoasa patima. Toate celelalte patimi pescuiesc in balta aceasta. Sa nu auda Dumnezeu de omul mandru! Nu vrea sa-l vada. Ii ia darul intreg, ca sa se poticneasca, doar-doar s-o smeri, cum spune Scriptura. Il paraseste, este o mare uraciune. Ii ia gustul frumosului, il lasa ratacit si haotic, prin toare gunoaiele marginilor lumii.

Nu mai are chip, nu mai are asemanare si nici discernamantul constiintei, si, adevarat cum spun Sfintii Parinti, “unde caderea a apucat, acolo mai inainte mandria a lucrat”.

Nici o patima nu te apropie mai mult intr-o asemanare cu diavolul ca mandria. Toate patimile se mai pot (sa zicem) apara cu firea si cu grozavele imprejurari ale vietii, dar mandria nu se poate apara cu nimic.

Mandria are nesuferita cutezanta sa stea langa orice fel de virtute. Si chiar, la cine poate, se ascunde in smerenie, pe care o are ca un paravan. Lucru foarte des intalnit, si, intarind cuvantul, un Parinte spune ”e smerit mandruletul!”

Fiind atat de primejdioasa si atat de prezenta la toate varstele si rangurile, e bine ca toata lumea sa nu desconsidere pe nimeni, oricat ar fi de neinsemnat (ca si in el se ascunde Hristos), si chiar sa-l intrebe macar conventional pentru a-i cere o parere, si acesta ar fi un prim pas, adica un semn ca este pe drumul Evangheliei.

E bine sa intrebi, sa ceri pareri sau chiar sfaturi de la oricine, si oricine ar fi el. Caci harul lui Dumnezeu salasluieste – cine stie? – mai mult in cele simple si nebagate in seama.

Pleaca-te (macar pentru smerenie trupeaaca, cum se zice), ca tot este un sunet placut, ca atunci vei si vedea cata nevoie ai de semenii cu care a randuit Dumnezeu sa traiesti si sa te vezi, si te vei congine in drumul vietii ca intelepciunea sta sigur mai mult unde este smerenie, caci acolo este Dumnezeu. Iata, Lucifer a cazut iremediabil, cadere marcata numai prin doua cuvinte:” eu sunt….”, si, cazand, a ajuns impotrivitor pe veci si uraciunea pustirii.

Sa nu se amageasca cineva ca, fara o adevarata purificare in singura apa smereniei, va putea intra in Imparatia de unde au cazut diavolii si ca va fi ca ingerii!

Iata la repezeala gandurile si indemnurile mele ca sa poata cineva delibera ca Dumnezeu ne-a facut frumosi, singur numai pentru El.


(sursa: arhimandrit Arsenie Papacioc – Mici indemnuri spre mantuire)