Dimineti cu Dumnezeu

 Fii tu insuti

Cand intram in comuniune unii cu ceilalti in contextul participarii la viata Bisericii, ne descoperim infranti, departe de chipul lui Dumnezeu si de asemanarea cu El, adica departe de felul in care am fost creati. Fiecare dintre noi are nevoie de a fi vindecat, iar vindecarea nu vine decat dintr-o viata in Hristos Domnul. Cu toate acestea, ne obstructionam adeseori propria vindecare; ne este teama sa fim ceea ce suntem – o teama intemeiata uneori pe ceea ce gandesc ceilalti despre noi sau pe ce se poate intampla daca nu ne adaptam uneia sau alteia dintre situatiile de circumstanta ale vietii, ne este frica sa nu fim respinsi pentru ca suntem noi insine.

Totusi Domnul nostru ne indeamna sa lasam temerile deoparte, pentru ca El ne iubeste asa cum suntem. In Hristos nu exista teama, intrucat Dumnezeu este iubire; El este iubirea neconditionata, desavarsita, care ne vindeca sufletul si ne restaureaza chipul. Nu trebuie sa ne desfacem in bucati propria asezare launtrica si apoi sa refacem intregul, reasezand partile alcatuitoare, fiindca Dumnezeu ne-a creat ca pe un intreg perfect.

Printr-o imersiune totala in Hristos si in invataturile Bisericii, puterea transformatoare a harului dumnezeiesc ne va schimba in bine. Nu vom fi o versiune inexpresiva a celorlalti, ci persoana pe care a dorit-o Dumnezeu – accea vom fi. Vom fi desavarsiti fiindca “ a Lui faptura suntem, ziditi in Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gatit mai inainte, ca sa imblam intru ele” (Efeseni 2,10).

Suntem si acum desavarsiti, insa doar in neputintele noastre, asa cum ne marturiseste Sfantul Apostol Pavel ca i-a spus Mantuitorul: “Si mi-a zis: ‘Iti este de ajuns harul Meu, caci puterea Mea se desavarseste in slabiciune.’ Deci, foarte bucuros, ma voi lauda mai ales in slabiciunile mele, ca sa locuiasca in mine puterea lui Hristos. De aceea ma bucur in slabiciuni, in defaimari, in nevoi, in prigoniri, in stramtorari pentru Hristos, caci, cand sunt slab, atunci sunt tare”. (II Corinteni 12,9-10).

A fi crestin nu presupune a te armoniza cu ceilalti, ci cu Hristos Domnul – a prelua imaginea Lui. Sa ne rugam cum se ruga Mitropolitul Antonie Bloom: “Doamne, ajuta-ma sa alung din mine orice prefacatorie si amagire de sine si sa ma descopar pe mine, cel adevarat!”

(Dimineti cu Dumnezeu-Parintele Trifon)