Plurarismul si adevarul absolut
Deoarece
societatea noastra a devenit pluralista, unii au cazut cu usurinta in greseala
de a aprecia ca nu conteaza ce cred, atat timp cat sunt sinceri. Mai intai am
vazut falimentul moralitatii derulandu-se sub ochii nostri, iar apoi am asista
la vanzarea en gros, cu nedorit succes, a crestinismului traditional, de
catre o mare parte a reprezentantilor comunitatii americane. Aderenta partiala
a majoritatii cultelor religioase din America la traditionala chemare
evanghelica spre pocainta, iertare si mantuire intru Hristos a dat nastere unui
nou fel de “mantuire”.
In
prezent aceste asa-zise “biserici” sunt mai preocupate de a vehicula concepte
care tin de idealismul social decat sa vada mai multe suflete mantuite
multumita unei relatii personale cu Iisus Hristos – ignorand astfel cuvintele
Lui: Imparatia Mea nu este din lumea aceasta (Ioan 18,36). De fapt, ele
afirma ca pierderea credintei a dus la inlocuirea Vietii celei Bune a mantuirii
in Hristos Domnul cu mandatul sau imputernicirea de a construi o societate
utopica, in care sa domneasca pentru totdeauna dreptatea sociala si pacea. Iata
care este “propovaduirea” acestor asa-zise “biserici”, care au uitat ca
Mantuitorul Hristos Domnul a spus ca nu vom atinge niciodata o astfel de stare
utopica de lucruri in afara Imparatiei Sale, in afara veacului “ce va sa fie”.
Ce
facem noi, in calitatea noastra de crestini ortodocsi, pentru a contracara aceasta
insidioasa corupere a crestinismului traditional, care apartine vietii “veacului
ce va sa fie”? Raspunsul nu este: sa postim mai putin, sa ne rugam mai putin si
sa ne pocaim mai putin, ci este: sa reaprindem ravna pentru Hristos Domnul, sa
ne daruim bucuriei de a trai in Hristos Domnul, intrucat nu ne vom afla
fericirea in lucrurile acestei lumi, ci in viata inredacinata in Iisus Hristos,
Domnul si Dumnezeul nostru.
Ni
s-a dat un dar mare si sfant. La sfarsitul fiecarei Sfinte Liturghii,
credinciosii canta urmatoarea cantare: “Vazut-am Lumina cea adevarata,
primit-am Duhul cel Ceresc, aflat-am credinta cea adevarata, nedespartitei
Sfintei Treimi inchinandu-ne, ca Aceasta ne-a mantuit pe noi!”. Sa ne innoim
fagaduinta de a pune in lucrare “credinta cea adevarata”, aceasta sfanta
credinta, ca marturisitori ai lui Hristos. Avem aceasta comoara nepretuita in
pastrare – fie ea mostenirea pe care o vom lasa copiiilor nostri si pe care o
vom impartasi semenilor nostri!
(Dimineti cu Dumnezeu - Parintele Trifon)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu