Cuvintele Batranilor (III)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Iulian din Tars si Afrodisie, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Rugaciunea

 1. Ieronim, Bătrânul din Egina, zicea despre rugăciune: “Mulţi nu suportă să treacă un scurt moment fără rugăciune şi suferă pentru acesta: orele în care doresc să se roage şi nu pot li se pare un martiriu”. Şi repeta de asemenea: “Când îţi moare mama sau un apropiat de al tău, nu cauţi o carte să înveţi să plângi. Din cauza durerii cuvintele îţi vin spontan în suflet. La fel, în rugăciune, trebuie să lăsăm fiinţa noastră să-i spună spontan lui Dumnezeu ce o doare”.

2. Uneori, acelaşi Bătrân, zicea: “Dacă tu însuţi nu asculţi şi nu înţelegi ce zici în rugăciune, cum vrei ca Dumnezeu să te asculte?” Şi mărturisea: “Eu, când simt răceală, mă rog şi harul lui Dumnezeu mă încălzeşte”.

3. Porfirie, Marele Bătrân, zicea despre rugăciune: “Când suntem, sub influenţa harului lui Dumnezeu, rugăciunea noastră devine curată. Să ne rugăm fără încetare, chiar dacă suntem lungiţi pe pat şi ne pregătim de somn sau ne odihnim”.

4. Acelaşi bătrân îl sfătuia pe unul dintre fiii săi duhovniceşti: “Nu te ruga lui Dumnezeu să te ridice din boli, ci într-armează-te cu Rugăciunea inimii şi ai răbdare. Vei avea de aici un mare câştig”.

5. Rugăciunea îl limpezeşte pe om. Bătrânul Porfirie sublinia acest lucru folosindu-se de un exemplu: “Generatorul electric este undeva, şi becul în cameră. Dacă noi nu manevrăm întrerupătorul rămânem în beznă. Vreau să spun că unde este Hristos, acolo este sufletul nostru. Dar dacă noi nu manevrăm întrerupătorul rugăciunii, sufletul nostru nu va vedea lumina lui Hristos şi va rămânea în bezna diavolului”. Unuia dintre fiii săi duhovniceşti Bătrânul îi spunea: “Ştii tu ce mare dar ne-a făcut Dumnezeu dându-ne dreptul să-I vorbim în orice oră, în orice moment şi oriunde ne-am găsi? Aceasta este marea noastră demnitate. De aceea trebuie să-L iubim pe Dumnezeu”.

6. Bătrânul Ioil îi spunea unuia dintre fiii săi duhovniceşti: “Când te apropii să te rogi, adu-ţi aminte de patimile tale, de slăbiciunile tale, de uşurinţa cu care tu rătăceşti şi cazi, dar adu-ţi aminte şi de faptul că Hristos te poate sprijini”.

7. Acelaşi Bătrân sfătuia: “Aşează-te în genunchi şi zi: Ţine-mă Hristoase ca să nu mă despart de Tine”.

8. Rugăciunea îl ajută enorm pe om, îl ajută să se elibereze de patimi. Bătrânul Eusebiu spunea, în acest sens: “Când patimile intră în suflet, îl cuceresc şi-l fac rob. Omul are atunci nevoie de a deveni conştient de starea sa şi de a se ruga fără întrerupere întru smerenia inimii până ce va fi eliberat de patimi”.

9. Bătrânul Eusebiu îi spunea unuia dintre fiii săi duhovniceşti: “Nu neglija niciodată rugăciunea şi lectura! Fii binefăcător pentru alţii cu cuvântul şi cu fapta. Înfrânge mândria drăcească”.

10. Dracii pornesc o luptă crâncenă împotriva nevoitorilor. Împotriva lor ne opunem cu rugăciunea şi, progresiv, devin neputincioşi. Bătrânul Iosif îi scria unui călugăr tânăr care era angajat întro asemenea luptă: “Tu nu vezi că, la fiecare rostire a lui Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul, numeroşi draci cad şi-ţi întorc spatele? Tu vezi doar că eşti rănit. Să ştii că, în acelaşi timp, şi ei sunt înfrânţi şi fugăriţi. De fiecare dată când noi răbdăm, ei fug în viteză şi, la fiecare rostire a Rugăciunii lui Iisus, ei sunt grav răniţi. În vremea luptei nu aştepta ca tu să-i ataci cu arme şi cu săbii, iar ei să-ţi răspundă cu ciocolată şi cu delicatese!”

11. Rugăciunea trebuie însoţită de dragoste. Bătrânul Amfilohie zicea: “O rugăciune fără dragoste este ca o pasăre fără aripi: i se pare că-i frumoasă, dar n-are aripi şi nu poate zbura”

 

(Andrei Andreicut-Cuvintele Batranilor)

FILM

 Bilet pentru paradis

Afara este foarte cald, totul este incins, iar cheful de treaba este la cote ceva mai joase decat nivelul marii. Ce se poate face in aceasta situatie? Se ia un castron, se umple cu inghetata de diverse arome (noi savuram cu placere “Siviero Maria”-nu fac reclama) si se urmareste un film frumos.

Exact asa am facut si noi azi cand am venit de la serviciu, iar filmul ales a fost “Bilet pentru paradis”, o comedie spumoasa, decenta, cu peisaje extrem de frumoase si “racoroase”, dar si cu actori foarte talentati (Julia Roberts si George Clooney).

Eroina principala Lily (interpretata de actrita Kaitlyn Dever), absolventa a Facultatii de Drept, pleaca in vacanta la Bali impreuna cu prietena ei Wren. Aici, se indragosteste de frumosul tanar Gede (rol interpretat de actorul Maxime Bouttier) si hotarasc sa se casatoreasca. Cand parintii sunt anuntati, acestia, desi divortati de foarte mult timp, fac “echipa” pentru a o convinge pe Lily sa anuleze nunta.

Cum anume au procedat, daca au reusit sa nu, va las pe voi sa aflati, vizionand filmul - una dintre aparitiile recente pe Netflix .

Ce pot sa va spun, este ca noi (eu si sotul), am uitat de caldura si ne-am relaxat.

Va doresc vizionare placuta si o seara racoroasa.

Cuvintele Batranilor (II)

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Metodie, episcopul Patarelor si ale Sfantului Ierarh Calistrat, patriarhul Constantinopolului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Dragostea

 1. Bătrânul Amfilohie dădea acest sfat: “Iubeşte-L pe Unicul ca toţi să te iubească. Nu numai oamenii te vor iubi, ci şi vieţuitoarele fără raţiune, căci, atunci când harul divin se manifestă, el atrage ca un iubitor tot ce este înaintea lui. Şi nu numai că te vor iubi, ci te vor şi respecta, căci pe chipul tău va străluci faţa curată şi feciorelnică a Celui pe care tu-L iubeşti şi adori”.

2. Bătrânul Iosif Isihastrul le zicea călugărilor săi: “Ceea ce nu-i dăm lui Dumnezeu spre a fi întrebuinţat de El, este întrebuinţat de diavol. De aceea Domnul ne-a dat porunca să-L iubim din tot sufletul şi din toată inima, pentru ca cel rău să nu găsească nici loc, nici odihnă pentru a locui în noi”.

3. Despre iubirea pe care trebuie să o avem faţă de Hristos, Bătrânul Amfilohie zicea: “Până ce inima noastră nu este locuită de dragostea lui Hristos, nu putem face nimic. Suntem ca nişte bărci fără carburant în motor.” Şi el adăuga: “Să ne aducem aminte de Hristos cu dragoste, şi atunci inima noastră va tresălta de bucurie”.

4. Dragostea niciodată nu se sfârşeşte. Chiar dacă se adresează la mai mulţi, nu se împuţinează. Bătrânul Epifanie zicea: “Dragostea adevărată se aseamănă cu flacăra unei lumânări. Oricâte alte lumânări s-ar aprinde din ea, flacăra primeia rămâne întreagă şi nu se micşorează deloc. Şi, fiecare nouă lumânare, are aceeaşi flacără ca şi precedentele”.

5. Bătrânul Iosif spunea: “Când Harul lucrează în sufletul celui ce se roagă, Dragostea lui Dumnezeu îl copleşeşte şi el nu poate decât să suporte ceea ce resimte. Această dragoste se întoarce apoi spre lume şi spre oameni, pe care îi iubeşte într-atât încât cere să ia asupra sa toate nenorocirile şi suferinţele omeneşti pentru a-i uşura pe alţii. În general această dragoste compătimeşte cu toate ispitele şi încercările, chiar cu cele ale fiinţelor fără raţiune, până acolo încât plânge gândindu-se că acestea suferă! Acestea sunt caracteristicile dragostei care provoacă şi suscită rugăciunea. De aceea marii rugători nu încetau de a mijloci pentru lume. Ni se pare străină şi cutezătoare rugăciunea lor, dar ea prelungeşte viaţa pe pământ. să ştiţi că dacă aceşti rugători ar dispare, acesta ar fi sfârşitul lumii”.

6. Bătrânul Ieronim zicea: “Vrei să iubeşti oamenii? Iubeşte-L pe Hristos şi vei vedea cât îi vei iubi pe oameni, chiar dacă nu vrei. Dragostea care vine din dragostea lui Hristos este dragoste puternică şi veritabilă. Iubeşte-L pe Hristos!”

7. Dragostea este semnul după care se recunosc creştinii. Bătrânul Amfilohie zicea: “Noi trebuie să avem dragoste faţă de persoana lui Hristos, această dragoste este necesară vieţii sufletului nostru. Dragoste faţă de creaturile lui Dumnezeu, faţă de animale, de copaci, de flori, de păsări, şi mai ales faţă de om, cea mai perfectă dintre creaturile lui Dumnezeu”.

8. Acelaşi bătrân povăţuia: “Dragostea cerească, copilul meu, să-ţi umple mereu inima. Umple-o numai de doriri înalte şi dumnezeieşti. Te vei bucura atunci de şoaptele dumnezeieşti ale Fiinţei adorate, care se bucură să vorbească cu tine atunci când inima ta a devenit tronul Său. Trebuie să-ţi păstrezi neîncetat inima ca un chivot sfânt şi imaculat”.

9. Noi îi admirăm pe Sfinţii Părinţi ai Bisericii noastre pentru nevoinţele ascetice pe care le-au împlinit. Dar oare ce le dădea forţă de a le îndura? Bătrânul Antim sublinia: “Părinţii aveau platoşă credinţa neclintită în Dumnezeu şi străluceau de doriri sfinte. Dumnezeu îi lăsa să simtă încercarea suferinţelor atât cât voia, apoi le dădea harul Său şi socoteau ca nimic aceste suferinţe”.

10. Despre dragostea pe care trebuie să o avem pentru cei ce ne stânjenesc şi ne chinuiesc, Bătrânul Porfirie zicea: “Orice om care ne jigneşte, ne face rău, ne calomniază sau este nedrept cu noi, este unul dintre fraţii noştri căzut în mâinile diavolului. Până ce-l întâlnim pe acest frate noi trebuie să plângem mult, să suferim dimpreună cu el şi să ne rugăm lui Dumnezeu, în linişte şi cu stăruinţă, ca-n ceasul dificil al ispitei să ne întărească şi să aibă milă de fratele nostru, victima diavolului. Şi Dumnezeu ne va ajuta, atât pe noi cât şi pe fratele nostru”.

 

(Andrei Andreicut-Cuvintele Batranilor)

MFC-VERDE

 VERDE....MULT VERDE

sursa imagini: pinterest

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

Cuvintele Batranilor (I)

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Iuda, ruda Domnului si ale Sfantului Cuvios Paisie cel Mare, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Hristos este totul

 1. Bătrânul Porfirie zicea: “Viaţa fără Hristos nu este viaţă. Dacă nu-L vezi pe Hristos în toate faptele şi gândurile tale, tu trăieşti fără Hristos”.

2. Acelaşi Bătrân adăuga: “Hristos este prietenul nostru, fratele nostru El este tot binele şi toată frumuseţea. El este Totul. În Hristos nu este nici tristeţe, nici melancolie, nici introvertire, atunci când omul este copleşit de gândurile şi împrejurările care l-au apăsat şi l-au rănit. Hristos este Bucurie, Viaţă, Lumină, Lumină adevărată, care-l îmbucură pe om, îi dă aripi, îi descoperă toate lucrurile, îl fac să vadă toate creaturile, să sufere dimpreună cu toţi şi să le dorească tuturor să fie cu Hristos şi aproape de El.”

3. Amfilohie, Bătrânul din Patmos, zicea despre omul care-L uită pe Hristos din pricina numeroaselor sale ocupaţii: “Adesea Hristos vine şi bate la poarta ta. Tu-L faci să se aşeze în anticamera sufletului tău şi, absorbit de ocupaţiile tale, uiţi de Dumnezeiescul vizitator. El aşteaptă ca tu să trândăveşti, aşteaptă… şi apoi, dacă tu întârzii prea mult, El se ridică şi pleacă. Uneori încă, eşti atât de ocupat că-I răspunzi de la fereastră: n-ai nici atâta timp încât să-i deschizi uşa!”

4. Acelaşi Bătrân zicea: “Omul care nu-l are pe Hristos în el vede toate lucrurile sumbre şi dificile”. Şi încă: “Până ce inima omului nu este locuită de Hristos, el are loc pentru bani, pentru averi şi pentru creaturi”.

5. Asupra aspectelor Providenţei lui Dumnezeu, pe care omul le ignoră, Bătrânul Porfirie zicea: “oamenii pot ajunge la o întunecare a conştiinţei văzând, zicând aşa, neantul din faţa lor şi cugetând: Noi cădem în neant, suntem pierduţi. Iar din spate suntem războiţi! Atunci revin la Dumnezeu şi-i luminează credinţa noastră ortodoxă. Dumnezeu lucrează în taină şi nu vrea să influenţeze libertatea omului. El conduce evenimentele în aşa fel încât omul să călătorească încet acolo unde trebuie”.

6. Bătrânul Epifanie zicea: “Lecţiile pe care ţi le dă Dumnezeu sunt total diferite de cele pe care ţi le dau oamenii. Pentru noi, doi şi cu doi fac patru. Dar, pentru Dumnezeu, doi şi cu doi pot face cinci, sau şase, sau nu importă ce alt număr!”

7. Antim, Bătrânul din Chios, spunea: “Fără voia lui Dumnezeu o piatră nu poate fi mişcată nici o frunză de copac nu se poate clătina ca să cadă pe pământ”.

8. Bătrânul Eusebiu, de la Frăţia Zoi (are sediul in Atena si publica lucrari se spiritualitate si teologie ortodoxa), scria unui fiu de-al său duhovnicesc: “Atunci când Dumnezeu se îndepărtează de om, acesta, nu numai că se prăbuşeşte în tot felul de păcate şi nedreptăţi, dar el pierde şi credinţa. Dumnezeu te-a făcut creatura Sa şi, prin credinţa ta în El şi voinţa ta de a creşte după voia Sa, El te face copilul Său, prevăzând toate lucrurile ca un Tată plin de dragoste şi are grijă de viitorul tău ca tu să devii desăvârşit”.

9. Despre mijloacele pe care le întrebuinţează Dumnezeu pentru a-l ajuta pe om, Bătrânul Antim zicea: “Bunul Dumnezeu nu încetează să-i dea sugestii bune omului. Uneori îl luminează, alteori îi trimite o mângâiere prin intermediul unei persoane, alteori îi dă un semn. Mila nesfârşită a lui Dumnezeu se foloseşte de toate căile posibile pentru a-l apropia pe om de Sine şi a-l mântui”. Bătrânul adăuga: “Dumnezeu îl ajută pe om, fie printr-un părinte duhovnicesc pe care-l face să-l cunoască pentru a-l îndruma, fie printr-un înger care-l luminează, fie printr-un gând bun pe care îl sugerează, sau printr-o descoperire dumnezeiască pe care i-o acordă”.

10. Bătrânul Ieronim zicea: “Fiţi atenţi la felul în care vă petreceţi ziua de astăzi. Iar viitorul încredinţaţi-l Providenţei divine! Dumnezeu vă va ajuta. Ceea ce e cu voia lui Dumnezeu se va face! Nu vă chinuiţi mintea gândind la viitor. Dumnezeu va ajuta”.

11. Referitor la dragostea lui Dumnezeu pentru om, Bătrânul Antim, noul sfânt din insula Chios, sublinia: “Dumnezeu nu-i separă pe drepţi de păcătoşi nici nu-i compară pe cei răi cu cei buni. Albina, dacă găseşte un pic de zahăr pe o scrumieră, nu importă cât de murdară este aceasta, va lua zahărul pentru a face din el miere. Dumnezeu nu se uită dacă omul se găseşte în păcat sau în virtute, nici dacă este bun sau rău. El caută doar momentul în care să Se apropie pentru a-i veni în ajutor”.

 

(Andrei Andreicut-Cuvintele Batranilor)

Micii creatori

 Am sărbătorit...

In acest an la Centrul Educațional am avut multe activități frumoase, astfel că am rămas în urmă cu sărbătorirea zilelor de naștere. A venit vara, este foarte cald, se apropie și vacanta, deci, cea mai buna activitate este....distracția.

 Am profitat de toate acestea și, săptămâna trecută am serbat zilele de naștere a două fetițe dulci și dragi, Iulia (a cărei zi a fost în aprilie) și Teodora (născută în luna mai).

Am servit pizza și tort, am dansat și ne-am jucat la pietriș sau un vechi joc "tara-tara, vrem ostași". Când au jucat acest joc, m-am simțit și eu copil alaturi de ei.

La multi ani dragele mele. Să fiți sănătoase, voioase, să aveți viața presărată cu multe bucurii.

Și în luna iulie vom continua sa serbam zile de naștere, mai ales că este o lună în care sunt născuți multi copilași.

Familia crestina-pilda (II)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Leontie, Ipatie si Teodul ai ale Sfantului Cuvios Erasm, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Familia crestina (I)

O femeie a venit la duhovnicul ei:

- Părinte, soţul meu mi-a spus aseară că m-a înşelat cu o colegă de serviciu. I-am spus că nu vreau să mai locuiesc cu el, că vreau să plec la mama mea.

- Îi pare rău pentru ce a făcut?

- Da, îi pare. Doar el mi-a spus, că mie nu mi-ar fi trecut prin cap aşa ceva. Dar nu vreau să îl iert. Nu meritam aşa ceva. O să divorţez.

Duhovnicul încercă să o convingă să renunţe la hotărârea ei, dar nu reuşi. Îi spuse:

- Stai în genunchi să îţi citesc rugăciunea pentru divorţ.

Femeie îngenunche şi, spre mirarea ei, îl auzi pe duhovnic spunând o rugăciune ciudată: „Doamne, ne-am săturat să facem voia Ta, să ţinem poruncile Tale. Nu ne ierta nouă greşelile noastre, că nici noi nu iertăm greşiţilor noştri”.

- Părinte, dar ce rugăciune este asta? Eu vreau să mă ierte Dumnezeu.

- Nu se poate.

- De ce nu se poate?

- Dacă tu nu îl ierţi pe cel care ţi-a greşit, dacă tu nu îţi ierţi soţul, cum vrei să te ierte pe tine Dumnezeu?

Înţelegându-şi greşeala, soţia îşi sună soţul de la telefonul din faţa bisericii.

- M-am răzgândit, nu mai divorţez. Îmi e foarte greu să te iert, dar… te iert.

Soţul s-a bucurat foarte mult auzind aceasta. O iubea pe soţie şi nu îşi putea da seama cum acceptase să o înşele. Ridicându-se din păcat, i-a fost credincios soţiei sale până la sfarsitul vietii.

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)

La plimbare

 O MICA PLIMBARE

Sambata, am declarat zi de plimbare. Dupa o scurta oprire la Centrul Naturalia, am mers la manastirea Pasarea si la schitul Ganeasa.

La manastirea Pasarea am mai poposit, insa pentru scurt timp si, intotdeauna pe graba. De data aceasta am ramas ceva mai mult, plimbandu-ne atat prin curtea manastirii, cat si la lac.

 Lacul ne-a intampinat cu liniste, intrerupta doar de oracaitul broastelor si cotcodacitul gainilor din curtile chiliilor. Adierea vantului alunga caldura sufocanta. Nu am mai fi plecat de acolo.

Prima atestare documentara a manastirii Pasarea este in anul 1813. Legenda spune ca trei calugarite l-au rugat pe Arhimadritul Timotei (staretul manastirii Cernica) sa le construiasca un mic schit la marginea Codrilor Vlasiei, pentru a fi loc de rugăciune în liniștea padurii. Astfel, staretul, impreuna cu cele trei monahii pornesc prin desisul codrului pentru a gasi locul cel mai bun. In cautarea lor, acestia au fost insotiti de o pasare care, la un moment dat s-a oprit la umbra unui stejar batran la baza caruia se afla un musuroi de furnici. Ahimandritul Timotei a infipt toiagul in pamant si a spus: “aici sa fie altarul bisericii, iar voi sa va inmultiti ca furnicile acestea.”

De-a lungul timpului, manastirea Pasarea a avut o istorie zbuciumata. De fiecare data insa, a avut puterea de a merge mai departe. In anul 1864 aici a functionat o scoala primara pentru copiii din satele invecinate si un spital cu 12 paturi, iar in anul 1921 o Scoala a Societatii orfanilor de razboi. In anul 1936, prin grija Patriarhului Miron s-a infiintat “Institutul de caritate al calugaritelor ortodoxe”, o scoala la care erau aduse maici de la toate manastirile din tara.

In prezent aici functioneaza o bolnita infiintata in anul 1991, dar si un seminar monahal infiintat in anul 1995. In cadrul mănăstirii sunt și ateliere in cadrul cărora se confecționează veșminte preoțești.

De la manastirea Pasarea, la o distanta de numai trei kilometri se afla schitul Ganeasa, pe malul lacului cu acelasi nume. Este prima data cand ajungem aici si linistea a fost cea care ne-a intampinat. Constructia acestui schit s-a realizat pe terenul familiei Marin, piatra de temelie fiind pusa in anul 1995, cu binecuvantarea Parintelui Patriarh Teoctist. Sfintirea locasului a avut loc in anul 1999.

Din pacate, aici nu am reusit sa fac fotografii, pentru ca am avut telefonul descarcat.

Dupa vizitarea acestor două mănăstiri am pornit spre locuința părinților mei, pentru a aduna vișine și corcodușe verzi. 

A fost o zi in care am "împletit" plimbarea și relaxarea cu rezolvarea unor treburi.

  

Surse: https://www.manastireapasarea.ro/

https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/exarhat/schituri/schitul-ganeasa.

Familia crestina-pilda (I)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Manuil, Savel, Inochentie si Felix, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Familia crestina (I)

- Părinte, dar femeia este slugă, să îl asculte pe bărbat? l-a întrebat odată o femeie pe părintele Ioan.

- Nu e slugă. Îl ascultă în cele bune, tocmai pentru că Dumnezeu a lăsat ca bărbatul să fie cap femeii. Dar bărbatul credincios, nu necredincios. Că cel necredincios nu este în stare să se conducă nici pe sine pe drumul cel bun. Şi ascultarea merge până la păcat: dacă bărbatul îi spune femeii să avorteze un copil, bineînţeles că femeia trebuie să pună ascultarea de Dumnezeu mai presus decât ascultarea de bărbat. Într-o familie creştină, însă, nu ascultă numai femeia de bărbat, ci şi bărbatul de femeie. Bărbatul nu e un general care dă ordine soldatului. Asupra problemelor care apar, cei doi se sfătuiesc şi, nu de puţine ori, femeia, fiind mai practică, găseşte soluţia mai bună. - E mai simplu totuşi pentru bărbat, îi spune: fă curat, şterge geamurile, fă mâncare, spală copiii…

- Treaba asta cu femeia care se ocupă de gospodărie e valabilă numai atunci când bărbatul aduce atâţia bani în casă încât femeia nu mai are nevoie de un serviciu. Dar, când femeia lucrează cot la cot cu bărbatul ei şi vine acasă frântă de oboseală, ar fi anormal ca ea să trudească, iar bărbatul să o privească, relaxându-se. Şi nici când femeia stă acasă bărbatul nu trebuie să lase toată povara pe umerii ei. Iată un caz: un bărbat a venit acasă de la serviciu frânt de oboseală şi a vrut să se culce. Soţia lui era studentă. Ştiind că dacă îi va spune că a doua zi trebuie să predea lucrarea, soţul va rămâne să o ajute, s-au dus să se culce. După ce soţul a adormit, ea a început să bată la maşină ultimul capitol din lucrare. Pentru că uitase să închidă uşa la dormitor, soţul a auzit zgomotul şi a venit lângă ea, să o ajute. A uitat de oboseală şi a venit trecând cu vederea faptul că a doua zi şi el avea mult de lucru. A stat cu ea toată noaptea. Fără ajutorul lui, risca să nu termine la timp. Dar, pentru că el ştia să foloseasc ă toate degetele la scris, datorită lui a doua zi a predat lucrarea. Această întâmplare pare banală, dar nu e deloc aşa. La dragostea soţiei care a vrut să îşi cruţe soţul, acesta a răspuns cu şi mai multă dragoste. Putea să rămână în pat, să se odihnească. Dar nu a făcut-o. S-a ostenit, şi Dumnezeu i-a socotit dragostea ca o nevoinţă.

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)

Jurnal

  Jurnal... ocazional 

Afara

Azi a fost foarte cald, iar căldura nu este prietena mea, așa că, de la Sfânta Liturghie am venit acasă și nu am mai ieșit. Am considerat suficientă plimbarea de ieri.

Sunt recunoscătoare

Pentru săptămâna ce tocmai s-a încheiat. A fost o săptămână cu bucurie pentru că a fost ziua fiului nostru Mihai. O săptămână cu spor la conserve, dar și cu plimbare.

In bucătărie 

Acum este ordine și liniște, însă ceva mai devreme era miros de clătite. Am ales o rețetă fara zahăr și le-am servit cu magiun de prune, producție proprie. A mai fost un singur borcan de anul trecut, astfel că , până la toamnă doar visam la el.

Sunt îmbrăcată 

In tricou și pantaloni trei sferturi de panza, confecționați de mama. Să îi de-a Dumnezeu sănătate, că tare buni sunt pe aceste călduri.

Meșteresc 

Doar conserve de fructe. Am senzația că fructele românești apar și dispar foarte repede.

Citesc

In continuare citesc cartea "Trăiesc din nou" scrisa de Principesa Ileana a României.

Sper

Pentru că a venit vremea călduroasă, sper să reușim să mergem la Țintea (cunoscuta sub numele de "Valea Stelii"). Îmi este dor să înot, însă nu pot la piscina pentru că apa este tratata cu clor, iar eu am alergie).

In casa

E pace și liniște. Ne-am uitat la doua episoade din "Good Wich" pe Netflix, iar acum soțul se uita la meci.

Viata in lume-pilda (VI)

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Martir Neofit Creteanul, mitropolitul Tarii Romanesti si ale Sfantului ierarh Tihon, episcopul Amatundei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Viata in lume (VI)

O femeie a venit la duhovnic şi i-a spus:

- Părinte, anul trecut, de Crăciun, mi-aţi dat canon să învăţ câţiva psalmi şi să îi rostesc ori de câte ori pot. Şi mi-aţi dat binecuvântare ca în fiecare zi de vineri să ajunez, şi să încerc să nu mai clevetesc şi să nu mai vorbesc fără rost. Am învăţat pe de rost toată Psaltirea, am ajunat nu numai vinerea, ci şi lunea şi miercurea. Iar de vorbit, am început să vorbesc din ce în ce mai puţin, şi la serviciu toţi mă lasă în pace, mă privesc ca pe o ciudată. Tac aproape tot timpul. Îi salut pe colegi când vin şi când plec, iar în rest nu am nimic de împărţit cu nimeni. Am citit o carte despre marii pustnici yoghini şi m-am gândit că trebuie să duc şi eu o viaţă mai aspră.

- Ţi-am spus eu să înveţi toţi psalmii?

- Nu.

- Ai zis psalmi?

- În fiecare zi spun o Psaltire întreagă.

- Trebuia să vii să îmi ceri binecuvântare pentru aşa un canon. Spune-mi, îţi dai seama când te ispiteşte mândria?

- Părinte, asta este singura mea patimă. Că mă tot compar cu alţii, şi îmi dau seama că nimeni nu e ca mine. Nu zic că sunt sfântă, dar, dacă nu aş fi mândră, poate că aş ajunge la sfinţenie.

- Eu nu ţi-am spus nici să ajunezi lunea, miercurea şi nici să taci tot timpul. Ai făcut astea de capul tău şi, prin mândrie, ai pierdut plata ostenelii tale. Nu eşti la măsura la care să posteşti atât şi nici la cea la care să taci atât. Îl iubeşti mai mult pe aproapele tău?

- Părinte, dar am încercat să mă ocup doar de

desăvârşirea mea. Nu am mai avut timp să mă gândesc la alţii sau să mă rog pentru ei.

- Degeaba ai postit, degeaba ai tăcut. Dacă vrei să dobândeşti raiul, fă ceea ce îţi spune duhovnicul. Eu ştiu mai bine cum trebuie să urci pe scara virtuţilor. Dar, dacă modelele tale sunt pustnicii yoghini, care erau înşelaţi de puterile întunericului, cazi la rândul tău în înşelare.

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)

Viata in lume-pilda (V)

 Pentru rugaciunile Sfantului Proroc Amos, ale Sfantului Mucenic Isihie si Fericitii Augustin si Ieronim, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Viata in lume (V)

În Săptămâna Mare un ziarist a venit la un părinte să îi ia un interviu. I-a arătat lista cu întrebările pe care vroia să i le pună. Părintele i-a zis:

- Eu la întrebări de genul ăsta nu răspund.

- De ce, părinte? Doar avem nevoie de un interviu pe teme religioase.

- Am înţeles asta. Problema este că, dacă aş răspunde la întrebările tale, nu aş putea ajuta pe nimeni să fie mai aproape de Dumnezeu. Vezi tu, presa, televiziunile încearcă să sugrume ceea ce e mai de preţ în om – legătura lui cu Dumnezeu. Pentru că omul rupt de Dumnezeu e mai uşor de manipulat, digeră tot ce i se dă. Şi, pentru că omul se gândeşte uneori la Dumnezeu, voi îi daţi articole sau emisiuni care nu au aproape nici o legătură cu viaţa sa duhovnicească. Se apropie Paştele, dar pe voi nu vă interesează decât ce obiceiuri păgâne se mai păstrează în unele sate sau alte ciudăţenii. E problema voastră. Dar eu nu pot vorbi despre Paşti ca şi cum ar fi o sărbătoare lumească, când de fapt aceasta este cea mai importantă sărbătoare a tuturor creştinilor. Şi chiar privitor la Paşti, pe voi nu vă interesează ca omul să ştie că bucuria praznicului acesta nu o pot simţi decât cei care se spovedesc şi se împărtăşesc, vă interesează dacă la masă creştinii trebuie să mănânce neapărat carne de miel.

- Părinte, dar eu fac ce mi se cere.

- Ştiu, nu am nimic cu tine, asta e mass-media. Dar, fără să îşi dea seama, preoţii care răspund la astfel de întrebări numai ca să apară la televizor sau în ziare îi sprijină pe cei care vor să dărâme credinţa creştină. Şi eu nu vreau să fiu părtaş la aşa ceva. Când vei şti să mă întrebi ceva cu adevărat de folos pentru cititori, te poţi întoarce să îmi iei interviul. Până atunci, rămâi cu bine.

 

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)

Viata in lume-pilda (IV)

 

Pentru rugaciunile Sfantului Proroc Elisei si ale Sfantului Metodie Marturisitorul, patriarhul Constantinopolului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Viata in lume (IV)

Un părinte zicea la predică:

- Deşi lumea aceasta ne dispreţuieşte, pentru că nu vroim să ne desfătăm cu poftele şi cu patimile, şi necredincioşii râd de noi şi ne umilesc în fel şi chip, încercând să ne rupă de credinţa în Hristos, să ne bucurăm că mergem pe calea prin care dobândim bunătăţile cereşti.

Ar fi trebuit să ne îngrijorăm dacă necredincioşii ne-ar fi lăudat pentru vieţuirea noastră. Ar fi însemnat că înţelepciunea noastră nu diferă de înţelepciunea lor. Dar aşa, câtă vreme suntem prigoniţi pentru că trăim după Legea lui Dumnezeu, pe care ceilalţi nu o înţeleg, înseamnă că suntem pe drumul cel bun.

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)

Viata in lume - pilda (III)

 Pentru Inaltarea Domnului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Viata in lume (III)

12. Un preot le spunea credincioşilor:

„Un terorist a pus o bombă la o bancă ce ocupa parterul şi primul etaj al unui bloc învecinat cu blocul încare locuiesc eu. Bomba a explodat şi blocul a căzut la pământ. Nu au fost multe victime, căci locatarii erau plecaţi în concediu. Dar au rămas fără locuinţe. Când s-au întors din concediu, văzând că s-a ales praful de apartamentele lor, majoritatea au căzut în deznădejde. Îi

priveam din când în când pe geam. Ieşind să cumpăr ceva, m-am întâlnit cu un vecin care locuise în blocul care explodase. Mi-a spus:

- Părinte, Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu eram acasă. Eram la socri cu familia.

Credinţa lui m-a mirat. Nu era un om cu mulţi bani, deci încercarea prin care trecea era cu atât mai mare.

- Nu ai avut gânduri de deznădejde?

- Deznădejde? Nu, părinte. V-am spus: I-am mulţumit lui Dumnezeu că suntem întregi. Cu casa, se va rezolva până la urmă. Nu ne lasă Cel de sus. Pentru noi nu e atât de greu cum e pentru cei care şi-au pierdut un soţ, o mamă sau un copil în această nenorocire. Toţi erau deznădăjduiţi, numai el nu. Iată ce înseamnă să ai credinţă puternică. Putea să cârtească, dar nu a făcut-o. Şi a luat plata răbdării sale”.

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)

 

MFC-GREGORY PECK

GREGORY PECK-ACTORUL GENTLEMAN

(05.04.1916-12.06.2003) 

sursa imagini: pinterest

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

Viata in lume-pilda (II)

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Onufrie cel Mare Petru Athonitul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Viata in lume (II)

O femeie nu vroia să aibă copii. La spovedanie nu îi spunea duhovnicului că lua pilule contraceptive. După câţiva ani, însă, preotul a întrebat-o:

- Ce e cu voi de nu aveţi copii? Aveţi probleme cu sănătatea?

- Nu, părinte.

Soţul femeii era de faţă:

- Nu, părinte, suntem sănătoşi. Dar dacă nu pot să o conving… Duhovnicul meu m-a oprit de la împărtăşanie pentru asta, dar dacă sfinţia voastră îi îngăduiţi…

- Eu? Eu nu îngădui aşa ceva. Preoţii nu pot fi îngăduitori cu păcatul. Nu ştiam nimic. Of, de asta e bine ca amândoi soţii să aibă acelaşi duhovnic, să fie călăuziţi pe acelaşi drum, nu unul într-o parte şi unul în alta.

Femeii îi spuse:

- Îţi dau dezlegare să mergi la duhovnicul soţului tău. Şi cât de curând vreau să aud că ai rămas însărcinată. Terminaţi cu prostiile!

Femeia s-a dus la duhovnicul soţului ei şi a început să ducă o viaţă creştină. A făcut prima spovedanie completă din viaţa ei. Şi apoi a renunţat să mai ia pilule contraceptive. Au trecut câteva luni şi a rămas însărcinată.

Nu după mult timp, însă, în viaţa lor au început să apară tot felul de necazuri şi ispite. Întâlnindu-se pe stradă cu fostul ei duhovnic, l-a întrebat:

- Părinte, cum se face că înainte toate ne mergeau bine, iar acum avem din ce în ce mai multe probleme?

- Înainte, când vă fereaţi să faceţi copii, adică fugeaţi de una din cele mai importante cruci ale familiei, dracii vă lăsau în pace. Pentru că dragostea egoistă în care trăiaţi era de ajuns ca să vă pierdeţi mântuirea. Acum, însă, când aţi înţeles că trebuie să faceţi copii, când aşteptaţi un copil,

începeţi să mergeţi pe drumul cel bun. Înainte, toate faptele voastre bune erau puse în umbră de laşitatea voastră, de frica voastră de a avea copii care să vă stânjenească, copii care să vă mănânce timpul. Acum dracii se luptă cu voi, pentru că ştiu că mergeţi pe calea mântuirii. Ar trebui să vă bucuraţi că aveţi necazuri. E semn bun. E semnul că Dumnezeu vă învaţă să urcaţi pe scara raiului.

 

(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)