Despre Maica Domnului

 Dumnezeiestile virtuti (IV)

Sfantul Munte Athos, numit “Raiul Pururea-Fecioarei” (Sfantul Nicodim Aghioritul) a odraslit multe generatii de Cuviosi Parinti, care astazi sunt “florile sfintite la Raiului”, luptatori ai duhului, “urmatori ai dragostei dumnezeiesti”, car au parasit lumea cea desarta si traiesc in lumea adevarata a Ingerilor si Sfintilor, in Sfantul Munte. Acestia sunt Mucenicii lui Hristos din vremurile noasttre, departati cu trupul de lumea aceasta si morti cu sufletul pentru ea.

O astfel de floare duhovniceasca a Sfantului Munte, impodobita cu aleasa harisma a ascultarii, a fost Cuviosul Agapie cel bun si pasnic, “lucratorul cel vrednic al dragostei dumnezeiesti”. Acesta a apartinut obstei monahale din manastirea Vatoped si s-a linistit o vreme in Schitul Colciu, de unde a fost luat rob de agareni. Acestia l-au vandut unui turc, la care a stat zece ani. Dupa ce a slujit turcului cu credinciosie, asa cum ii poruncea constiinta sa monahala, a fost slobozit prin minune de catre Maica Domnului, care i-a vazut marea lui dorinta de a se intoarce in Gradina ei ca sa se nevoiasca si sa-si sfarseasca viata sa acolo.

Atunci cand staretul sau l-a vazut in manastire, l-a certat cu asprime pentru ca fugise pe ascuns de la stapanul sau, care platise bani ca sa-l cumpere. Apoi i-a spus ca este dator sa se intoarca la cel care avea stapanire peste el. Atunci Cuviosul Agapie s-a intors indata la stapanaul sau, pentru ca era lucrator al dumnezeiestii si desavarsitei ascultari, “al ascultarii care nu rusineaza si al smereniei urmatoare lui Dumnezeu” (Sfantul Ioan Scararul). O intreaga viata traita in ascultare si in taierea voii proprii l-a dus la dobandirea desavarsitei nepatimiri, a dragostei dumnezeiesti si a nerautatii, facand din el un Inger pamantesc.

Dupa ce Cuviosul s-a intors la stapanul sau, a inceput sa-l slujeasca iarasi ca si la inceput cu marime de suflet si cu credinta. Insa viata lui pilduitoare si vrednica de lauda l-a miscat sufleteste pe turc si pe cei doi fii ai lui, care au inceput sa intrebe despre tainele credintei in Hristos, pe care o vedeau savarsind minuni in viata Cuviosului. Si astfel au venit in Sfantul Munte, dar nu au mai plecat, ci s-au botezat, iar mai tarziu s-au facut monahi.

Astfel a iconomisit Maica Domnului, incat prin intoarcerea Cuviosului Agapie la stapanul sau, a slobozit din robia satanei pe tatal si pe cei doi copii ai sai si i-a bagat “iarasi in Rai”.

(Patericul Maicii Domnului-Arhim. Teofilact Marinakis)