Pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Victorin si cei impreuna cu el si ale Sfintilor Muceniri Teodul si Agatopod, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Întru această
zi, cuvânt despre folosul pomenirii mortilor.
Un oarecare om din
Cipru a fost robit si, ducându-l pe el în Persia, acolo l-au închis pe el în
temnită. Iar, scăpând unii de acolo si venind în Cipru, părintii lui i-au
întrebat dacă nu cumva acolo l-au văzut pe dânsul. Si, răspunzând, le-au spus
lor că a murit. Si încă noi, au zis ei, cu mâinile noastre l-am îngropat pe el.
Dar nu fusese acela de care l-au întrebat ei, ci altul care semăna cu el; încă
le spusese lor ziua si luna în care murise el.
Deci, părintii îi
făceau lui, ca pentru un mort, pomeniri, trei Liturghii pe an. Iar, după ce au
trecut patru ani, omul acela robit, fugind de la persi, a venit în Cipru. Si
i-au zis lui părintii săi: „Noi auzisem că ai murit si îti făceam pomenire de
trei ori pe an”. Si, auzindu-i pe ei spunând aceasta, i-a întrebat pe ei, în
care lună si în care zi făceau aceasta. Iar ei i-au spus: „La Sfânta Nastere a
lui Hristos, la Sfintele Pasti si în Sfânta zi a Cincizecimii”. Deci, el le-a
zis lor: „întru aceste trei zile ale anului, venea la mine cineva în haine albe
ca soarele si mă slobozea pe mine din lant si din temnită si umblam toată ziua
si nimeni nu mă cunostea pe mine. Iar a doua zi, iarăsi mă aflam purtând lanturi”.
(Proloage)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu