Pentru rugaciunile Sfintilor Ierarhi ilie Iorest, Simion Stefan si Sava Brancovici, mitropolitii Transilvaniei, ale Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures, ale Sfintilor Mucenici Pasicrat si Valentin si ale Sfintei Cuvioase Elisabeta, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Întru această
zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre îndatorirea crestinilor de a
lăsa lucrul si a merge la biserică atunci când soseste vremea.
Aceasta vă spun eu
vouă, prietenilor si fratilor mei, că s-ar fi cuvenit ca, din zi în zi, mai
mult popor să se adune la biserică, pentru ascultarea dumnezeistilor cuvinte,
iar acum, mai putini ati venit. Dacă as fi grăit eu de la mine, apoi ati fi
făcut nevenind de loc. Dar eu vă arăt vouă voia lui Dumnezeu, pe care, de o veti
face, vă veti mântui. Dacă cineva aduce o scrisoare împărătească, la cetăteni,
acestia nu se uită la viata celui ce a adus-o, de este bogat sau sărac, de este
drept sau păcătos, ci toti ascultă cu luare aminte cele ce se citesc, sau de nu
le aude cineva, apoi întreabă pe cela ce le-a auzit. Deci, dacă atâta frică fată
de un domn pământean este la voi, apoi, cu cât mai mult, se cade să ascultăm,
cu luare aminte aici, în biserică, unde, din partea Făcătorului puterilor
ceresti, vorbim noi, păcătosii, slujitorii .Săi. Drept aceea, vă rog pe voi,
cei ce veniti aici, să învătati pe cei lenesi ca să vină si ei la biserică.
Pentru că voi ati gustat din dulceata învătăturii, iar aceia, nu. Pentru că,
dacă cineva va face istet pe cel lenes, spre cele plăcute lui Dumnezeu, mult
folos va lua de la Dumnezeu. Dar, încă si despre rugăciune vă voi învăta; că
printr-însa, se săvârsesc faptele cele bune. Că dacă se ruga cineva către
Dumnezeu, din inimă smerită, fără de răutate, apoi, ca tămâia se suie acolo.
Pentru aceasta si Proorocul a zis: „Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea
Ta.” Precum tămâia este binemirositoare, când este pe foc, asa si rugăciunea,
când se face din inimă aprinsă, se apropie de Dumnezeu.
Deci, veniti fratilor
si surorilor si ascultati această învătătură sfântă, care va fi spre mântuirea
sufletelor voastre, de o veti face. Iar nefăcând-o, osânditi veti fi, pentru că
n-ati ascultat pe acela ce v-a învătat. Voi n-ati mers atâta cale, cât a mers
împărăteasa de la miazăzi, ca să audă întelepciunea lui Solomon. Si, iată,
aici, mai mult decât Solomon este. Că nici pe cale lungă nu vă osteniti, nici
treceti peste mare, nici nu cheltuiti averi, nici de boli nu suferiti. Că
Biserica adăpostire este tuturor celor ce aleargă la dânsa. Că de esti drept,
să intri, ca să nu-ti pierzi dreptatea, iar de esti păcătos, să vii, ca să te
mântuiesti. Pentru că eu, nu pentru mine vă îndemn pe voi, ca să veniti, că mai
păcătos decât toti sunt; dar de veti asculta învătătura, veti mântui sufletele
voastre. Iar, neascultând învătătura cea sfântă, cum va putea cineva a-si
îndrepta sufletul său?
Că lumină este cuvântul
lui Dumnezeu si, încă, lumină mai mare decât lumina cea văzută, că pe suflet
luminează. De aceasta si Isaia Proorocul a zis: „Poporul cel ce sedea întru
întuneric, a văzut Lumină mare”, învătătura cea adevărată. Deci, cîti veniti la
biserică, îndemnati si pe cei ce nu vin si nimeni să nu zică: „Nu sunt slobod.”
Să-ti aduci aminte, frate, de cei chemati la Cina cea Împărătească, si care
n-au mers, unul zicând: „Perechi de boi am cumpărat”, altul: „Mosie am
dobândit”, altul: „Femeie mi-am luat”. Si s-a mâniat, pentru aceasta, asupra
lor Împăratul. Oare, nu puteti voi să dăruiti lui Dumnezeu, nici măcar un ceas?
Ce greutate îti este tie,
după ce vei asculta cântarea în biserică, în ziua Domnului, îndată apoi, în
celelalte zile să mergi la lucrul tău? Că de s-ar împărti la biserică, o dată
pe săptămână, aur sau argint, sau miere sau băutură, apoi n-ati veni, oare,
singuri si nechemati? Iată, aici, la biserică, totdeauna se împart cuvintele
lui Dumnezeu, cel mai de pret decât aurul si mai scumpe decât pietrele cele de
mult pret, mai dulci decât mierea, iar voi vă lipsiti de ele, pentru a voastră
lenevire, că nu veniti la biserică, umblând cu nebăgare de seamă. Nu vă lipsiti,
deci, de a voastră voie, de învătătura cea duhovnicească, prin care bine ati
vietui si sufletele v-ati putea mântui, pentru Iisus Hristos, Domnul nostru, a
Căru ia este slava acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
(Proloage)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu