CONTINUAM
PLIMBARILE
A
doua zi dupa vizitarea manastirii Govora, timpul a tinut cu noi. Nu a plouat,
din contra, a fost o zi chiar placuta pentru plimbare: o zi cu nori si soare si
o temperatura placuta.
Deci,
dupa micul dejun si tratament am pornit la drum. De data asta am si anuntat la
bucatarie sa nu ne pregateasca nimic pentru pranz, ca nu ajungem.
Traseul
a fost urmatorul: Govora-Arnota-Bistrita-Horezu-Culele Oltenesti-Muzeul Trovantilor.
De
la Govora la manastirea Arnota sunt numai 32 de km. Initial, am crezut ca nu se
poate urca cu masina, dar drumul este asfaltat si chiar foarte bun, cu exceptia
a cateva sute de metri, care trec printr-o cariera de piatra. Traseul este cu
serpetine, iar privelistea este minunata. Ai senzatia ca ai ajuns aproape de
cer si de aici poti admira satele din vale.
Foarte
frumos se vede si manastirea Bistrita.
In
parcalisul manastirii Arnota se afla mormantul lui Matei Basarab, cel care a
ctitorit manastirea ce poarta hramul “Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil”.
Constructiile
care adapostesc chiliile, trapeza, paraclisul inconjoara vechea biserica a
manastirii. Singurii care tulburau linistea locului erau muncitorii ce lucrau la
refacerea cladirilor. Desi la altitudine destul de mare, am putut admira, in
curte diferite plante, unele cu flori minunate.
Dupa
ce ne-am inchinat si am multumit Domnului si Maicii Sale ca am ajuns in locuri
atat de frumoase, am zabovit ceva vreme la panagar unde am stat de vorba cu o
maicuta batrana. Dansa ne -a spus ca in Paraclis este o icoana a Maicii
Domnului, cunoscuta sub denumirea de “Maica Domnului talpita”. Ne povestea ca
multa lume care s-a inchinat icoanei a primit ajutor de la Maica Domnului.
Iesind de la pangar, ne-am plimbat prin micuta curte, am intrat in biserica
veche a manastirii, dupa care am pornit spre urmatoarea destinatie: manastirea
Bistrita.
Cand
am ajuns la manastirea Bistrita, tocmai se terminase slujba, iar maicutele
faceau curat, incercand cu multa delicatete sa nu deranjeze pelerinii. In
biserica, in partea stanga se afla moastele Sfantului Grigorie decapolitul,
ocrotitorul manastirii. Aici erau pelerini, ce asteptau cu rabdare sa se
inchine la moastele sfantului. Ne-am asezat si noi, am multumit Sfantului ca
ne-a ajutat sa ajungem la manastire, ne-am rugat si am vurt sa plecam. Dar
sotul meu a vazut ca toata lumea avea sticlute in care punea ulei de la candela
sfantului, asa ca a intrebat o maicuta daca nu cumva ne poate ajuta cu un
recipient pentru a putea sa luam si noi putin ulei sfintit. Maicuta ne-a spus
sa asteptam si sa avem putintica rabdare, ca gaseste dansa o solutie. Si
intr-adevar ne-a ajutat cu multa dragoste. Am cerut voie sa facem si cateva
poze, ne-au dat voie, insa cu rugamintea de a le tine pentru noi, asa ca nu le
pot posta. Spre deosebire de alte manastiri, biserica de aici este foarte
inalta si maiestuoasa.
Am
pornit spre urmatoarea destinatie: manastirea Horezu si localitatea Horezu,
renumita pentru ceramica populara.
Manastirea
Horezu (cunoscuta si sub denumirea de Hurezi), situata la o distanta de 43 km
fata de Ramnicu Valcea, a fost ctitorita de domnitorul Constantin Brancoveanu.
Am mers, am vizitat, ne-am inchinat, am admirat. Din pacate nu am putut face
fotografii decat pe afara, pentru ca in biserica era anunt ca este interzisa
fotografierea.
La
o distanta de numai 2 km de manastirea Horezu se afla schitul cu hramul Sfantul
Stefan. Schitul se afla chiar la marginea padurii, astflel ca, la sosire, am
fost intampinati de o caprioara, care insa, s-a speriat de noi si fugit inainte
sa o putem fotografia. La schit am fost intampinati de o maicuta, care ne
povestea ca padurea la marginea careia se afla schitul este o padure de ciresi.
Acestia fiind foarte inalti, fructele nu pot fi culese, astfel ca toamna, dupa
ce cad, se infrupta din ele, caprioare, porci mistreti si mai da tarcoale si
cate o vulpe. Deci mereu au vizitatori.
Am
vizitat micuta biserica a manastirii, cu bunavointa maicii am facut si cateva
fotografii pentru colectia personala. Ne povestea maica faptul ca, in jurul
manastirii Horezu se afla un numar de 4 schituri, amplasate in forma de cruce
fata de manastire. Celelalte trei schituri sunt: Biserica Bolnita, Schitul
Sfintii Apostoli si Biserica Sfintii Ingeri.
Am
pornit mai departe spre orasul Horezu, spre a admira ceramica specifica
locului, numai ca la un moment dat, am trecut de un indicator ce ne indrepta
chiar spre centrele de olarit. Tarziu ne-am dat seama ca l-am ratat, asa ca nu
ne-am intors.
Vazand
ca se apropie de ora 17, dar ca suntem doar la cativa kilometri de Culele de la
Maldarasti, am pornit spre ele. Desi am ajuns la 17 si 15 minute, iar afisul de
pe poarta spunea ca ultimii turisti sunt primiti la ora 17,30 nu era nimeni in
zona. Sunand la numarul de telefon afisat, ni s-a raspuns, cu multa nonsalanta,
de catre o doamna, ca programul s-a terminat, chiar daca nu era 17,30, iar portile de intrare in muzeu erau deschise. Nu-i
nimic, vom reveni altadata. Acum am admirat doar curtea.
Pe
drumul de intoarcere ne-am oprit la muzeul trovantilor, de fapt “Rezervatia
Naturala Muzeul Trovantilor”, un muzeu in aer liber ce se afla, intr-o curba, chiar
la marginea soselei care leaga Ramnicu-Valcea de Targu Jiu, la o distanta de
numai 8 km fata de localitatea Horezu. Daca doriti sa vizitati ”pietrele care
cresc” trebuie sa fiti extrem de atenti, pentru ca foarte usor se trece de
indicator si de portile ce permit accesul in rezervatie.
Pe partea opusa, este
amenajata o mica parcare pietruita, unde poate fi lasata masina. Nu pot spune
ca am vizitat aceasta rezervatie care se intinde pe o suprafata de aproximativ
1 ha, pentru ca doar am facut cativa pasi, fiind obositi si infometati. Aceste
pietre se formeaza din malul nisipos din apropiere, luand diverse forme, se
desprind si cad rostogolindu-se. Cand am intrat in rezervatie, am avut o senzatie
stranie, ca acele pietre “ne simt”, parca le asteptam sa se miste. A fost un
sentiment tare ciudat, care mi-a creat o stare de neliniste, dar m-am bucurat
ca i-am vazut si imi doresc sa merg sa ii revad, dar nu asa obositi dupa o lunga calatorie.
se poate observa un trovant agatat, care se forma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu