Dimineti cu Dumnezeu

 Raiul si iadul

La a Doua Venire a lui Hristos, toti cei care au trait pe acest pamant Il vor vedea pe Domnul in lumina Sa cea necreata: “Si vor iesi cei ce au facut cele bune, spre invierea vietii, iar cei ce au facut cele rele, spre invierea osandei (Ioan 5,29)

Toti vor fi despartiti in clipa Judecatii de Apoi: cei buni vor merge in Raiul cel nespus de frumos si stralucitor, in timp ce aceia care I-au respins iubirea si ale caror vieti au luat sfarsit fara nici o farama de pocainta Il vor percepe pe Hristos Domnul ca pe un foc “mistuitor” , asa cum ne arata Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Evrei 12, 29.

Odata cu cea de-a Doua Venire a Mantuitorului, va incepe sa curga si raul cel de foc. Pentru sfinti, acest rau de foc va fi o lumina aurie care-i va invalui ca o bucurie vesnica; pentru demoni si pentru cei nepocatiti, va fi precum un foc nepotolit al iadului. De aceea spunea Sfantul Apostol Luca ca Hristos “este pus spre caderea si spre ridicarea multora”(Luca 2,34).

Mitropolitul Hierotheos Vlachos scria: “Raiul si iadul nu sunt doua locuri diferite. (Aceasta versiune este un concept idolatru). Ele semnifica doua situatii sau moduri de viata diferite, care-si au obarsia in aceeasi sursa necreata, dar pe care omul le percepe ca pe doua experiente diferite”.

Pentru cei care I-au refuzat vindecarea pe care le-a oferit-o, Hristos va fi iadul si despartirea lor de binecuvantarea cea vesnica; pentru sfinti El va fi invierea lor intru viata cea vesnica. Iata de ce Sfantul Ioan Scararul spunea ca lumina necreata a lui Hristos este “un foc mistuitor si o lumina stralucitoare”. Iata de ce spunem si noi ca Raiul si iadul nu se refera la locatii, ci la relatia noastra cu Dumnezeu. Raiul si iadul sunt inlauntrul aceluiasi taram, aflat in prezenta lui Dumnezeu, care se refera la prezenta Lui in viata noastra.

(Dimineti cu Dumnezeu-Parintele Trifon)