Pentru rugaciunile Sfantului Proroc Samuel si ale Sfintilor Mucenici Sever, Eliodor si Teoharie, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Întru
această zi, cuvânt al Sfântului Nil.
Dacă vom vietui bine în
viata crestinească si vom iubi adevărul lui Hristos si vom urma poruncile Lui,
atunci, vom fi pentru El si maică si frati. Că El Însusi a zis: „Tot cel ce
face voia Tatălui Meu, îmi este Mie si frate si soră si maică.” Frate, ca unul
ce împărăteste împreună; soră, ca unul ce împreună-mosteneste; si mamă, ca un
foarte iubit. Deci, precum maica îsi iubeste pe fiu, asa si noi să iubim pe
Hristos. Apoi, atunci, Tatăl si Fiul si Sfântul Duh vor veni la noi si lăcas
îsi vor face întru noi. Atunci, se va lumina sufletul si se va lămuri mintea si
se va sfinti inima. Se va îndulci cugetul, va înflori stiinta, vor sălta
gândurile, se va veseli duhul, se vor bucura toate mădularele sufletesti, cele
gânditoare. Se va înnoi omul cel nou si va fugi cel vechi. Vor dăntui îngerii,
vor fi goniti dracii, vor sălta dreptii, se va tângui potrivnicul. Se vor
bucura Mucenicii, va plânge vrăjmasul. Vor lăuda Patriarhii, vor slăvi
Proorocii, se vor întrista duhurile cele viclene si înselătoare. De un suflet
ca acesta se va bucura Tatăl, se va veseli Fiul, bucuros va fi Duhul Sfânt.
Într-un suflet ca acesta râul darurilor va creste si izvorul vietii va curge.
Soarele dreptătii va străluci, stelele, raze vor da, luna va lumina. Îngerii se
vor mira, Arhanghelii se vor minuna, Serafimii vor lăuda, Începătoriile si
Stăpâniile se vor umple de dulceată si, împreună cu un suflet ca acesta, vor
zice: „Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul si pământul de
mărirea Lui” si, iarăsi, „Slavă întru cei de sus, lui Dumnezeu, si pe pământ
pace, întru oameni bunăvoire.” „Cu un suflet ca acesta, Scaunele si Domniile
vor binecuvânta, zicând: „Slavă puterii Celei atotputernice a Tatălui si
măririi celei dumnezeiesti a Fiului si stăpâniei Sfântului Duh.” Atunci, de
negrăită bucurie, se umple un suflet ca acesta, si cu totul se luminează. Tot
se înfrumusetează si se întăreste, laudă si se minunează, se mângâie si se măreste.
Atunci îsi va lua plata ostenelilor si a durerilor pământesti; locul cel de
odihnă, Împărătia cea neschimbată, viata cea fără de sfârsit si netrecătoare.
Atunci, se va vedea dulceata cea pururea fiitoare, limanul cel cu bună
adăpostire si locul ce fără de vrajbă, luminat si nefăcut de mână, cununa
nemuririi, Raiul cel preadulce, florile cele frumoase, crinii cei
binemirositori, bucuria cea negrăită, îndrăznirea cea nesfârsită. Atunci, cu
îndrăzneală Va vorbi cu Dumnezeu si se va lumina cu lumina Fetei Lui. Si
izvorul cuvântătoarelor Lui, gânduri se va înnoi. Atunci, tămâia cea curată, a
jertfei lui, bine va mirosi si rugăciunea cea adevărată, a gurii lui, se va
arăta pe Jertfelnicul cel de Sus, ca o ardere tot grasă. Atunci, plată multă
pentru privegherea lui va lua de la Dumnezeu, atunci, rugăciunile lui din
miezul noptii si rugile cele de dimineată si de slavoslovie vor lua vrednică
odihnă. Si, cine este mester să spună sau ce limbă va putea să grăiască sau
care minte omenească va întelege bucuria, odihna, veselia, slava, lumina cea
pururea fiitoare, care se vor da, de la Dumnezeu, unora ca acestia? Pentru că
ochiul nu le-a văzut si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit,
cele ce a gătit Dumnezeu, celor ce-L iubesc pe El, care drept si cu nelenevire,
din tot sufletul si cu toată puterea, cu osârdie si cu frică, îi slujesc Lui.
Sau cine, iarăsi, va putea să spună sau să mărturisescă, sau să socotească
necazul, durerea, strâmtorarea, rusinea, ocara pedeapsa, plângerea, tânguirea,
chinurile, gheena, scrîsnirea dintilor, râul cel de foc, prăpastia iadului,
tartarul, întunericul cel mai dinafară, viermele cel mâncător si neadormit,
chinurile cele amare si diavolii cei nemilostivi, care sunt gătite celor ce nu
se îngrijesc de mântuirea lor? Si, ce să zic mai mult? Că se vor chinui
împreună cu însusi diavolul aceia care trăiesc în veacul de acum, fără de nici
o frică si nu iau în seamă îndelunga răbdare a lui Dumnezeu si nu vor să se
pocăiască cinstit. Iar, pe noi, să ne izbăvească Domnul de relele acestea si să
ne îndrepteze la calea mântuirii. A Căruia este slava, acum si pururea si în vecii
vecilor! Amin.
(Proloage)