O seara de Sfantul Ion minunata
Inainte de a ajunge acasa, am trecut pe la supermarket si
am luat peste pe care l-am pus repejor la cuptor. Intre timp, asa cum ne este
obiceiul in zilele de sarbatoare (si nu numai J) ), copiii au asezat masa
in sufragerie.
Cand am facut curat de sarbatori, am dat in cutia de
amintiri de scrisorile pe care ei le scriau lui Mos Nicolae si mos Craciun.
Atunci nu am avut timp sa le citim, insa aseara ne-am adus aminte de ele.
Citindu-le, ne-am amuzat cu totii teribil, dupa care Andreea a scos de la
„naftalina” toate fotografiile facute de-a lungul anilor.
Si uite asa mi-am adus aminte de
perioada cand eram eleva. De atunci parca au trecut secole. Amuzamentul cel mai
mare a fost cand copiii s-au uitat la fotografii si se chinuiau sa ma „identifice”.
Ne-am adus aminte de nunta noastra, de momentele in care
am fost nasi, de botezul copiilor si multe, multe altele.
Cele mai amuzante au fost amintirile din concedii, cand
fiecare fotografie avea „povestea” ei. Tot spunandu-le si amintindu-le, am
retrait cu totii franturi din concedii, franturi de clipe frumoase. Nu ca
acestea ar fi fost singurele, insa de ele ne-am amintit.
Am glumit, am ras, au fost si mici
emotii, una peste alta, a fost o seara minunata pe care am petrecut-o cu cei
mai dragi sufletului meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu