COVASNA SI TINUTUL SECUIESC (II)

CONCEDIU 2016 – COVASNA SI TINUTUL SECUIESC (II)

            In dimineata celei de-a doua zi de concediu, inainte de a lua micul dejun, am pornit la o mica plimbare prin padure. Soarele bland de toamna, linistea, tulburata doar de ciripitul pasarelelor sau de susurul apei au facut din acea dimineata o dimineata perfecta.

Dupa o astfel de plimbare, ne-am oprit pe terasa restaurantului pentru a servi micul dejun si a savura o minunata cafea, dupa care am pornit la drum spre Targu Secuiesc. Aflat la o distanta de doar 25 km, am ajuns destul de repede.

Pe drum, la o distanta de 3-4 km de Covasna, se afla localitatea Zabala, unde am vrut sa vizitam castelu Mikes. Castelul este insa locuit si nu poate fi vizitat. Ulterior, am aflat ca proprietarii l-au transformat in pensiune turistica, astfel ca, pe agenda de plimbari a fost trecut si castelul. Cu prima ocazie cand vom reveni in Covasna, aceasta va fi o posibila locatie de cazare.

Ajunsi in oras, am parcat masina in piata Gabor Aron si, cu rucsacul in spate, am pornit in cautarea Muzeului Breslelor. Ne-au atras atentia stradutele inguste din jurul pietei, stradute numite curtea 1, curtea 2, etc. Misterul ne-a fost lamurit chiar la Muzeu. Astfel, am aflat ca, deoarece majoritatea locuitorilor erau mestesugari, acestia si-au construit casele in cele patru laturi ale pietei, pe parcele inguste, de marimi egale. Cu fata spre piata se afla casa mestesugarului, iar in spatele acesteia se intindeau acareturile. De-a lungul vremurilor, au construit in gradinile din spatele cladirilor principale, formandu-se astfel un sir de case cu curte comuna. Aceste curti s-au transformat, la inceputul secolului al XX-lea in strazi. In prezent, se mai pastreaza un numar de 70 de curti, ce dau orasului un aer aparte, fiind unic in Europa.

Dupa o scurta plimbare prin piata, am ajuns la Muzeul Breslelor, unde am fost intampinati de oameni calzi, binevoitori si amabili. Dupa achitarea tarifului de 10 lei de persoana, un muzeograf amabil ne-a condus prin salile muzeului si ne-a povestit despre principalele mestesuguri din aceasta zona.

Vizitarea muzeului incepe cu breasla olarilor, bresla ce s-a infiintat in anul 1649 si a disparut in anul 1966, odata cu moartea ultimului olar. In cadrul muzeului pot fi admirate ulcioare, cahle ornamentale si diverse vase cu ornament specific.

O alta breasla este aceea a cizmarilor, meseria de cizma fiind cea mai raspandita in zona. Cizmarii, alaturi de pantofari, au avut un rol important in dezvoltarea economica a orasului, cizmele din piele tabacita fiind la mare cautare in targuri. Breasla cizmarilor a luat fiinta in anul 1638 si a disparut in anul 1947.

Cea mai veche breasla din Tinutul Secuiesc a fost breasla tabacarilor, ce s-a constituit in anul 1572.

Breasla cojocarilor a fost infiintata in anul 1649, fiind reprezentata de oamenii instariti. Cojocarii prelucrau piei de miel si de oaie, dar si de animale salbatice, confectionand cojoace, blanuri, caciuli, etc.

Desi breslele au fost infiintate avand la baza un anumit mestesug, au existat si bresle ce au reunit mai multe mestesuguri inrudite. O stfel de breasla a fost breasla fierarilor ce a reunit fierari, armurieri, lacatusi, tihichigii. Desi aceste meserii au disparut din oras dupa anul 1849, ele se mai practica in unele sate din apropiere.

Cea mai bogata brealsa din punct de vedere economic a fost aceea a macelarilor, una dintre breslele constituite tarziu, abia in anul 1809.

Un rol important in dezvoltarea orasului l-a avut si breasla tamplarilor.

O alta breasla este aceea a croitorilor ce a reunit mai multe tipuri de croitori: de uniforme, pentru haine bisericesti, dupa moda engleazeasca sau franceza, etc.

Prin intermediul explicatiilor atat de frumos povestite de domnul muzeograf, ne-am intors in timp, in anii 1700-1900, parca asteptand sa se iveasca un croitor, un pantofar, un macelar, etc. si sa ne ofere cu multa amabilitate produsul muncii lor.

Tot in cadrul muzeului se afla si expozitia ce aduce un omagiu lui Gabor Aron, erou local, care a jucat un rol important in zona in cadrul revolutiei din anul 1848.

Cand am zis ca am terminat de vizitat muzeul, am avut surpriza de a fi invitati la etaj. Aici se afla expozitia permanenta de papusi imbracate in costume nationale, colectie cunoscuta sub denumirea de „Susana si Andrei in costume nationale”.

Aceasta colectie a luat fiinta in perioada 1970-1971, cand o revista pentru copii in limba maghiara a lansat concursul „Coase haine pentru Susana asa cum se poarta sau se purta in satul vostru”. Concursul a avut un larg rasunet, astfel ca, intreaga colectie numara aproximativ 342 porturi. Dupa cum spunea domnul muzeograf, fiecare papusa era insotita de o scrisorica in care concurentul/concurenta explica cum a reusit sa confectioneze costumul, cine a ajutat-o.

Tot la etaj am avut ocazia de a vizita si o expozitie temporara cu lazi de zestre dintr-un sat din Ungaria.

Sper ca in urma acestei scurte plimbari, v-am trezit interesul de a vizita muzeul si de a afla mult mai multe lucruri interesante decat am reusit eu sa va transmit.

Pozele au fost facute cu acordul domnilor muzeografi, atat pentru arhiva personala, cat si pentru a va arata cateva dintre ele.

La plecare, am intrebat ce mai putem vizita in cochetul oras si ni s-a raspuns ca la cateva curti departare se afla un muzeu particular – „Casa Colectiilor”

Despre acest muzeu intr-o postare viitoare.

COVASNA SI TINUTUL SECUIESC

CONCEDIU 2016 – COVASNA SI TINUTUL SECUIESC (I)

            Dupa o perioada de munca in ritm sustinut, atat la serviciu, dar mai ales acasa, a sosit si concediul mult dorit. Pentru ca zilele de concediu au fost putine (doar 6), ne-am gandit sa mergem intr-o statiune cat mai apropiata de Ploiesti, intr-un loc unde nu am mai fost, un loc in care sa ne odihnim, dar sa ne si plimbam. Tot cautand si cautand, am optat in final pentru Covasna, mai ales ca unul dintre colegii sotului o tot lauda si lauda si un hotel nou - Hotelul Mercur.

            Desi initial Covasna nu-mi spunea mare lucru, hotelul nici atat, am zis sa dau o sansa statiunii. Ma gandeam ca avem nevoie de multa odihna, asa ca daca nu avem ce vizita, cel putin ne vom odihni.

            Cu bagajul facut in graba, „pe ultimii 25 metri” (adica cu o ora inaintea plecarii), pe data de 12 septembrie, in jur de ora 12,00 am pornit la drum. Dupa o calatorie placuta de numai 3 ore, am ajuns la hotel.

            Hotelul este amplasat la marginea padurii, in frumoasa zona Valea Zanelor. Primul lucru ce ne-a bucurat a fost linistea de aici. Aveam senzatia ca timpul s-a oprit in loc.

            Ne-am cazat, de pe balcon am admirat peisajul, dupa care, plini de curiozitate, am pornit agale, la o mica plimbare.

vedere de pe balcon

tot vedere de pe balcon

Hotelul Mercur

la plimbare prin  statiune

mocanita

un mic parc in curtea spitalului de cardiologie

Seara, dupa o cina usoara servita pe terasa restaurantului, ne-am facut planuri pentru a doua zi. Astfel, am stabilit ca vom merge in Targu Secuiesc, pentru a ne plimba prin oras si a vizita Muzeul Breslelor.

RENOVARE APARTAMENT

RENOVARE APARTAMENT – PARTEA A NOUA

Saptamana 30 august – 4 septembrie a reprezentat o noua saptamana in care principala noastra activitate a fost aceea de zugravi. In aceasta saptamana s-au imbinat actiunile de zugravire cu cele de curatenie, motiv de mare bucurie.

In perioada in care am zugravit, am tot cautat si parchetari care sa rascheteze si sa lustruiasca parchetul in cele doua dormitoare. Din pacate toata lumea putea sa realizeze lucrarea doar intre 10-15 septembrie, ceea ce pentru noi insemna sa mai stam cu lucrurile imprastiate inca doua saptamani. Nimeni nu si-a dorit acest lucru si, pentru ca parchetul nu era foarte murdar, ci doar lipsit de luciu, am pornit spre Dedeman sa luam lac si sa-l lacuim noi.

Si de data aceasta, cei de la Dedeman ne-au sarit in ajutor. In momentul in care eram la raft si ne tot uitam ce sa cumparam, consultantul pe zona, ne-a intrebat ce dorim. I-am explicat problema noastra si ne-a recomandat lacul incolor de la Kober, fara miros. Nu numai ca ne-a recomandat acest produs, insa, cu multa amabilitate ne-a explicat si cum trebuia sa procedam. Desi noi ne gandeam ca lacuim direct, pasii pe care a trebuit sa-i urmam au fost: Slefuirea usoara a parchetului, stergerea lui cu ......... si abia  dupa aceea lacuirea.

In prima parte a saptamanii Cornel a venit si a pus gresia pe hol (la intrare), iar sotul si Mihai au lacuit parchetul in ambele dormitoare.

In a doua parte a saptamanii, Florin impreuna cu tatal lui au pus parchetul pe hol, Andreea, Mihai si Radu au intrat la curatenie, iar eu am fost la tara sa-mi ajut socrela la conserve si sa spal o parte din covoare.

La finalul acestei saptamani, santierul nostru se apropia de final.

In saptamana 5 septembrie – 9 septembrie Andreea si Florin au plecat in concediu.

In primele zile eu si sotul am fost la tara pentru a spala si celelalte covoare, iar Mihai a dat cu amorsa in sufragerie. Dupa ce am terminat si covoarele de spalat, Radu a dat cu vopsea lavabila in sufragerie.Odata terminata si aceasta lucrare, am pornit sa finisam si sa facem curatenie generala.

Ne-am grabit sa terminam pentru ca incepand cu 12 septembrie plecam in concediu la Covasna, insa despre acele zile frumoase in postarile ce vor urma.

baia mare

baia mica

holul mare

camera lui Mihai 

Camera Andreei

holul mic

RENOVARE APARTAMENT

RENOVARE APARTAMENT – PARTEA A OPTA

Iata-ne ajunsi si in cea de-a patra saptamana de santier. Deja suntem toti obositi, agitati, nimic nu mai este la locul lui, iar daca, Doamne fereste ne trebuie ceva anume este un chin sa gasim. Insa, cu ajutorul Bunului Dumnezeu sper sa terminam.

De acum totul greul il ducem noi, pentru ca meseriasii si-au terminat treaba. Singurul care mai vine este Cornel, pentru a termina de gletuit holul. Astfel ca, dupa modelul lor, in aceasta saptamana am lucrat si noi zi lumina, organizati in echipe: dimineata tata, socrelu si Mihai; dupa-amiaza: eu, Radu, Andreea si Florin.

In primele zile, tata si socrelu nu au putut sa vina, asa ca principalul muncitor a fost.....Mihai. A terminat de slefuit la el in camera si a dat cu amorsa.Dupa-amiaza, Radu a slefuit la Andreea in camera, eu am vopsit ornamentele de piatra din balcon, iar Cornel a gletuit holul.

In a doua parte a saptamanii, au venit si parintii, astfel ca am reusit ca pana la sfarsit sa terminam de zugravit dormitoarele si holul.

La finalul celei- de-a patra saptamani, santierul nostru dadea semne ca se apropia de final, cu pasi mici, dar siguri. Astfel:

-       dormitoarele erau zugravite, urma slefuirea si lacuirea parchetului din ambele camere;

-       holul era terminat de zugravit, urma sa punem parchetul si gresia (doar in apropierea usii);

-       intrau in renovare bucataria, sufrageria;

-       balconul trebuia dat cu amorsa si cu vopsea lavabila.

Si acum fotografiile: