PLIMBARI

Scurta plimbare la ceas de sarbatoare

 

Cat astept sa se fiarba siropul de muguri de brad, am venit alaturi de voi, sa va povestesc putin despre o scurta iesire la aer curat.

Ieri, de ziua Sfintilor Imparati Constantin si Elena, am petrecut o zi linistita si cu incarcatura duhovniceasca.

Dimineata am fost la biserica si am participat la slujba sub umbrele bucurandu-ne de ploaia linistita trimisa de Dumnezeu. Picaturile de ploaie ce se auzeau pe umbrele, aerul cald si placut, toate acestea insotite de Sfanta Liturghie au facut sa ma simt putin ca la poarta raiului: liniste, pace, multumire sufleteasca. Oare ce mi-as mai fi putut dori?

Frumoase cuvintele parintelui de la sfarsit: Multumim lui Dumnezeu pentru ploaia trimisa, caci daca ploua este mancare, iar faptul ca ploua incet si linistit nu este decat o adevarata binecuvantare.

De la biserica am venit acasa, am servit un peste la gratar, dupa care ne-am rezolvat treburile de la serviciu.

Dupa ce s-a incheiat programul de lucru, pentru ca intre timp s-a oprit si ploaia, ne-am horatat sa pornim spre Slanic in cautare de soc si salcam pentru a face un ultim suc din aceste flori minunate. Deja siropurile si dulceturile sunt terminate, dar despre ele intr-o alta postare.

Zis si facut. Ne-am pregatit si am pornit la drum, numai ca nu am mai ajuns la Slanic, ci ne-am oprit putin la manastire la Malaesti. Aici era slujba vecerniei, asa ca ne-am inchinat la icoane, am zabovit putin si am pornit mai departe. Nu inainte insa de a ma bucura de florile din curtea manastirii.

 

De la Malaiesti, la vreo 2 km, se afla manastirea Zamfira, iar drumul este strajuit de o parte si alta de salcami si soc. A incercat sotul sa culeaga, insa nu a reusit pentru ca erau plini de apa. Nu-i nimic, vom reveni sambata dimineata.

La manastirea Zamfira ne-am plimbat putin prin curtea manastirii, am intrat in Paraclis (pentru ca biserica mare este in renovare), si aici fiind slujba vecerniei am stat putin, dupa care am pornit spre manastirea Ghighiu cu gandul sa ne plimbam pana la Izvor. Ajunsi la Ghighiu, ni s-a parut ca s-a dat drumul la biserica mare, insa nu a fost asa. Totul a fost pregatit ca de hramul manastirii („Izvorul Tamaduirii”) sa fie deschisa biserica, insa fiind aceasta perioada grea, nu s-a putut. Asa ca icoana Maicii Domnului Siriaca am gasit-o tot in Paraclis. Drumul spre Izvor era inchis, asa ca ne-am intors acasa.