CONCEDIU LA ALBOTA SIBIU – ZIUA A TREIA
O noua
dimineata cu soare bland de toamna, ce ne-a indemnat la o noua plimbare. Doar
cativa kilometri…J)).
La o
distanta de numai 2 km de la Complexul Albota, intr-un luminis de o rara
frumusete, se afla manastirea Cartisoara, un colt de rai ce a fost construit
prima data in jurul anului 1400, prin grija si daniile domnitorului Mircea cel
Batran. Am spus prima data, pentru ca in anul 1761, generalul austriac Bukov a
incendiat manastirea, aceasta fiind distrusa in totalitate. Asa cum am aflat de
la o monahie in varsta, generalul Bukov a incendiat manastirea la timp de
seara, cand toti monahii se aflau la Vecernie, spunand ca pot iesi afara doar
cei ce se leapada de credinta ortodoxa. Generalul nu a avut satisfactia de a
vedea vreun monah renuntand la Hristos. Acestia au ars de vii, primind cununa
muceniciei.
In anul
1991 localnicii din Cartisoara au luat initiativa de a reinvia aceasta
manastire. Astfel, destul de greu, dupa ani indelungati de eforturi materiale
si financiare manastirea a putut fi refacuta, fiind astazi un loc minunat de
pelerinaj, un popas unde “bateriile sufletului” se pot incarca cu multa
bucurie. La plecare, puteti achizitiona din produsele facute de maicute cu
dragoste si rugaciune: dulceturi si…..bors de putina. Nu am rezistat si am
cumparat si eu o sticluta de bors pe care l-am gustat: DELICIOS.
Un alt
obiectiv turistic pe care ne-am dorit sa-l vizitam a fost Cascada Balea,
situata nu foarte departe de manastire. Aproximativ 30 km. De la parcare pana
la cascada se merge pe jos, fiind un traseu de aproximativ ½ ora. Am pornit si
noi, dar nu am reusit sa ajungem pana la destinatie, pentru ca efortul era
destul de mare pentru mine.
Tot acolo este si punctul de plecare al telecabinei
care merge pana la Lacul Balea. Cu telecabina nu merg, dar Lacul Balea as fi
dorit sa-l vad. Si pentru ca sotul meu nu-mi lasa dorintele neimplinite am
pornit mai departe. Unde????............Ati ghicit: spre Lacul Balea. Uite asa,
am parcurs si jumatate din Transfagarasan.
Ajunsi la
destinatie ne-a intampinat vantul si frigul. Am lasat masina in parcare, ne-am
echipat (ce bine ca avem mereu veste de rezerva in masina) si am pornit spre
lac. Din parcare tocmai plecau 2 simpatice masini "Trabant".
Am facut cativa pasi pe langa lac, l-am admirat, apoi am coborat la
parcare.
In
apropierea parcarii, foarte multi comercianti. De data aceasta produsele oferite spre vanzare erau produse
obtinute in gospodariile proprii: dulceturi, serbeturi, carnati, toba, sorici
afumat sau nu, precum si diferite tipuri de branzeturi. M-am bucurat sa vad
atat de multe produse aratoase si, sunt sigura, si gustoase. Vizitand aceste
standuri mi-am dat seama inca o data de faptul ca romanul este un tip care se
adapteaza foarte repede la noutati, pentru care expresia “nu pot” nu exista, un
tip gospodar si chivernisit. Si m-am bucurat tare mult de fiecare data cand am
vazut turisti, in special straini, dar nu numai, care au cumparat din produsele facute si
oferite cu multa dragoste.
Cu putin sorici in punga, cu o rotita de cascaval si cu
cativa carnaciori gen sticks-uri am pornit spre Albota, caci foamea incepea
sa-si faca prezenta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu