CONACUL BELLU SI
CRAMA 1777 (I)
Cele 19 grade din termometre ne-au
trimis la plimbare si in aceasta frumoasa duminica de martie. Daca saptamana
trecuta am ales domeniul Stirbei (despre care nu am apucat sa va povestesc, dar
promit ca o voi face la urmatoarea postare), duminica aceasta pasii (sau mai
bine spus rotile masinii), ne-au dus catre doua muzee minunate: conacul Bellu
Urlati si Crama 1777 Valea Calugareasca.
Prima oprire a fost la conacul Bellu ce
reprezinta un monument al arhitecturii romanesti care dateaza din secolul al
XIX-lea, casa familiei baronului Alexandru Bellu. Ansamblul este amplasat
intr-un cadru natural foarte frumos, intr-un parc cu arbori aproape la fel de
batrani ca si conacul. Din pacate, aici se mai poate vizita doar conacul mic
sau casa de oaspeti si foisorul. Conacul mare a fost distrus la cutremurele din
1940 si 1977. Astazi se mai vad doar cateva ruine ce atesta existenta lui.
ruinele conacului mare-scarile de la intrare
ruinele conacului mare - intrarea in crama
Curtea conacului este frumos amenajata
si ingrijita. In partea din fata a acesteia se afla o parcela cu numerosi
trandafiri. Imi imaginez cat de frumos arata cand acestia sunt infloriti. Poate
vom reveni la vara, pentru a ne bucura de parfumul si culorile lor. Acum am
admirat numeroase panselute, plantate din loc in loc si ne-am bucurat de
florile pomilor aflati in curte.
Cand am ajuns pe terasa, cat timp
ne-am luat “opincute” de unica folosinta, am admirat pardoseala realizata din
pietre de rau.
Odata intrati in conac nu am avut
impresia unui muzeu, ci faptul ca ne-am intors in timp, in vremea boierilor si
a domnitelor. La intrarea in fiecare incapere, parca asteptam ca boierii de
altadata sa se alature vizitei noastre. Am putut admira mobilierul de nuc,
stejar sau cires, multe dintre obiecte cu sculpturi extraordinare. Tavanul din
unele camere era din grinzi de lemn, ceea ce aducea un plus de eleganta si
intimitate. In biblioteca erau numeroase carti legate in piele, care au
apartinut lui Alexandru Bellu. In camera cu specific turcesc pot fi admirate
seturi de servit ceaiul, narghilea, un platou pe care se servea prajitura
specifica – sarailie, rasnita de cafea si piulita sau papucii cu clopotei
folositi la dansurile specific turcesti. In sufragerie am ascultat cateva
acorduri la gramofonul existent. Alaturi de toate acestea, mai pot fi admirate
scaunele pliante, jiltul care se transforma foarte usor in scaun de rugaciune,
tablouri, picturi de familie.
Conacul fiind amplasat intr-o zona
viticola, la subsol am putut admira crama. Aici sunt expuse obiecte specifice
activitatii viticole: de la uneltele de ingrijire a viei, de prelucrare a
strugurilor si pana la recipientele de pastrare a vinului.
Odata plecati de la conac, am pornit
pe jos spre Foisor, ce reprezinta de fapt intrarea pe domeniul conacului.
Acesta este o constructie in forma de turn, pe trei nivele si doua casute
alipite: casuta gradinarului si cea a paznicului. Foisorul reprezenta
punctul de observatie pentru intregul domeniu.
La parter era organizata o expozitie
arheologica. Primul etaj al foisorului este dedicat artei fotografice –
pasiunea lui Alexandru Bellu, care poate fi considerat un pionier in Romania.
Fotografiile sale au ca tema principala viata la tara si portrete de taranci in
costum national, unele dintre acestea fiind reproduse in volumul “La Roumanie
en images” – Paris 1919. Tot aici pot fi admirate numeroase tipuri de aparate
fotografice, care au apartinut lui Alexandru Bellu. La acest etaj se afla si o
terasa care inconjoara intreaga constructie. De pe terasa poate fi admirat atat
parcul domeniului, cat si dealurile din zona. La etajul al doilea am admirat o
mica sufragerie, iar pe pereti o expozitie de icoane pe sticla. La ultimul etaj
se afla o colectie de costume nationale, ce fac parte din colectia personala a
lui Alexandru Bellu.
Muzeul se poate vizita de marti pana
duminica, intre orele 9-17. Tariful de vizitare este de 8 lei/adult. Se
plateste taxa de vizitare separat pentru conac si pentru foisor si, din pacate,
in interior nu se pot face fotografii.
Va invit sa vizitati muzeul Conacul
Bellu, pentru ca nu veti regreta. Este un mod extrem de frumos de a petrece o
zi de duminica.
Pe drumul de intoarcere spre casa
ne-am oprit la muzeul Crama 1777, despre care va voi povesti maine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu