Micii bucatari

Suntem gospodari (II)

 Marti va povesteam ca, impreuna cu "micii bucatari" , am inceput sa pregatim gemul de prune. Pentru ca am primit de la socrela mea o galeata de rosii, aseara ne-am intalnit, am continuat fierberea gemului de prune si am pregatit ketchup.

Rosiile spalate, au fost taiate,

iar ceapa curatata si taiata.

Legumele fiind pregatite, am pus totul la foc.

Cat timp am pregatit rosiile si ceapa pentru ketchup, copiii au continuat, pe rand, sa amestece in oala cu gem,

 sau cratita cu rosii, 

au pregatit ingredientele,

si au spalat sticlele, borcanele, vasele si au facut curat.

Cand toata treaba a fost terminata, asteptand ca totul sa fie bine fiert, copiii s-au jucat, iar la final au servit pizza si limonada.

 

O noua dupa-amiaza minunata petrecuta alaturi de copii. Pentru seara ne-am propus sa incheiem activitatea privind stelele pe cer. Din pacate nu am putut pentru ca cerul a fost plin de nori si vantul rece de toamna si-a facut din plin prezenta. Asa ca am pus conservele la paturi si am plecat acasa.

Dimineti cu Dumnezeu

 Obisnuinta cu patimile

Desi toti Sfintii Parinti ne povatuiesc sa ne luptam impotriva patimilor, noi continuam sa facem aceleasi pacate – uneori pentru ca ne-am obisnuit cu repetarea lor; de exemplu, “am luat” un obiect de la serviciu si nu si-a dat nimeni seama, asa ca data viitoare cand vom avea nevoie de un pix, vom mai “lua” inca unul. Poate ca deja avem douazeci de pixuri intr-o cana mare acasa, pe masa din bucatarie; avem oare nevoie de toate pixurile? Bineinteles ca nu, dar continuam sa le colectionam, pentru ca ne-am facut un  obicei din asta. Daca lucram intr-un restaurant, ni se pare cumva ca avem dreptul sa “luam” ceva mancare pentru acasa, la sfarsitul programului? Sau ni se pare ca salariul mic pe care-l primim ne indreptateste sa furam? Iar atunci cand mergem la cumparaturi, mutam cumva o punga de cafea dintr-o zona a supermarketului unde sunt expuse marfuri la preturi integrale intr-o alta zona, unde se afla marfuri la preturi reduse – pentru a economisi trei dolari?

Odata ajunsi acasa, ne rastim la sotie/sot si la copii fara motiv, chiar daca nu ne-a suparat nimeni? Cand suntem in trafic diminetile conducem masina agresiv, accelerand fiindca suntem grabiti sa ajungem la serviciu si ne deranjeaza mereu partenerii de trafic care respecta limita de viteza indicata? La serviciu, ii jignim pe subalternii nostri numai asa, fiindca ne aflam intr-o pozitie de autoritate fata de ei?

Pentru a ne elibera de asemenea patimi, sa reparam ce se mai poate repara: sa ducem pixurile inapoi, la serviciu, doua cate doua, pana cand le vom inapoia pe toate; sa mergem mai devreme, chiar inainte de inceperea programului, la restaurantul unde lucram si sa stam peste program, pentru a compensa cu ore suplimentare de lucru pentru mancarea furata; sa scriem un cec pe numele magazinului de unde am luat punga de cafea cu bani mai putini si sa-l lasam la una dintre casiere; sa plecam mai devreme de acasa diminetile si sa conducem masina pe banda din dreapta, pentru a evita tentatia de a conduce agresiv. Iar in timp ce conducem, sa ascultam la radio emisiuni religioase, care ne vor insoti pe cale cu indrumari duhovnicesti.

(Dimineti cu Dumnezeu-Parintele Trifon)

MFC-ROSII

 Delicioasele roșii

sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen, pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Dimineti cu Dumnezeu

 Cum ne purtam cu crestinii care nu-s ortodocsi?

Sfantul Siluan Athonitul calatorea odata cu trenul impreuna cu un parinte arhimandrit care se grabea sa-i corecteze mereu pe altii in legatura cu credinta adevarata. Suindu-se in compartiment un grup de credinciosi romano-catolici, arhimandritul a si inceput sa le explice ca trebuie sa treaca la Ortodoxie, intrucat credinta romano-catolica e lipsita de har. Sfantul Siluan l-a intrebat daca e sigur ca romano-catolicii cred ca Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat si ca El e prezent in Sfanta Euharistie. L-a intrebat, de asemenea, daca roamno-catolicii cred intr-adevar in Sfanta Treime, daca o venereaza pe Sfanta Fecioara si cinstesc moastele sfintilor. Parintele arhimandrit i-a raspuns afirmativ; atunci Sfantul Siluan i-a spus ca, din moment ce stie ca asa este, trebuie sa se bucure din adancul inimii.

Aceasta inseamna ca nu avem voie sa gandim ca suntem indreptatiti sa corecatm credinta cuiva sau sa-i invatam noi pe altii ceva legat de acest subiect. Se cuvine sa respectam convingerile religioase ale celorlalti oameni. Adevarurile care se gasesc in ortodoxie trebuie sa fie impartasite prin felul in care traim noi credinta prin iubire, nu judecandu-i si corectandu-i pe ceilalti. Adevarul, oriunde va fi el descoperit, este un adevar de sorginte ortodoxa, iar daca alte religii au imbratisat unul dintre adevarurile ortodoxe, noi ne bucuram si dam multumita lui Dumnezeu pentru aceasta.

Se cuvine sa-i respectam pe cei care-L iubesc pe Dumnezeu, se straduiesc sa traiasca in sfintenie si duc vieti bineplacute Domnului, potrivit invataturilor si poruncilor dumnezeiesti. S-ar putea sa nu detina deplinatatea adevarurilor apostolice, dar daca cred in Dumnezeu si incearca sa-I fie bineplacuti Lui, inseamna ca atat ei, cat si noi, avem acelasi Parinte ceresc. Daca vor realiza ce comori ar aduce Ortodoxia in viata lor, vor avea si ei Biserica Ortodoxa drept maica ocrotitoare.

Daca acel parinte arhimandrit arogant i-ar fi imbratisat pe romano-catolicii intalniti in tren drept frati-ucenici intru Hristos Domnul, ar fi putut sa le impartaseasca frumusetile Ortodoxiei – iar ei L-ar fi vazut in el pe Iisus si ar fi aflat ca Ortodoxia este o credinta al carei nucleu este iubire.

(Dimineti cu Dumnezeu-Parintele Trifon)

Micii bucatari

Suntem gospodari

Ieri mămica micuței Teodora ne-a daruit mai multe prune, aproape 25 kg, pe care am decis sa le facem impreuna gem. 

Asa ca astăzi, cu mic cu mare, am pornit la lucru: prunele au fost spălate

si tăiate.

Cand totul a fost gata, am pus cratita cu gem la foc si am facut cu rândul la amestecat.

Cei care nu amestecau, s-au ocupat de pregatirea borcanelor sau a popcornului pe care l-au savurat așteptând sa fiarbă gemul și povestind întâmplări hazlii. Au pornit de la diverse întâmplări si au ajuns pana la vise dintre cele mai ciudate. A fost o explozie de rasete, toata curtea bisericii rasunand de veselia lor.

Eu m-am simtit din nou copil, amintindu-mi de magiunul facut de bunica impreuna cu vecinele ei. Numai ca, de data aceasta, nu priveam la bunicute care crosetau si "puneau tara la cale", ci ascultam cum este sa visezi ca esti impreuna cu mama si bunica pe taramul "crosetatului magic" si intalnesti copii, dar si monștri.... si sa razi cu o pofta atat de mare, încât sa nu mai poti continua.  Bineinteles ca "visul" s-a transformat intr-o adevărată poveste magica, continuata, de fiecare data de cel sau cea care reusea sa isi tragă sufletul dupa o portie zdravănă de ras.

A fost o seara magica si cu spor. 

Dimineti cu Dumnezeu

 Incet-incet, a sosit intai septembrie, a inceput un nou an bisericesc. Ca la fiecare inceput de an, va doresc ca si anul acesta sa fie plin de sanatate si cu multe bucurii duhovnicesti.

Impreuna, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, imi doresc sa citim, aici pe blog, cartea “Dimineti cu Dumnezeu” scrisa de Parintele Trifon

Copiii invata dragostea de Dumneeu de la parintii lor

Cei mai multi parinti crestini ortodocsi isi cresc copiii in duhul credintei in Dumnezeu, merg cu ei la Sfintele Liturghii duminicale si-i indeamna sa participe la viata Bisericii in mod activ de-a lungul intregii vieti. Cu toate acestea, putini sunt aceia care le demonstreaza prin fapte concrete copiilor lor importanta de a avea o relatie personala cu Dumnezeu. Daca prezenta lui Dumnezeu nu e cu adevarat o realitate concreta in viata parintilor, nici in viata copiiilor nu va fi altfel. Copiii au calitatea de a detecta ipocrizia in atitudinea parintilor lor si-si vor da seama imediat daca acestia nu vor pune in aplicare invataturile Bisericii zi de zi, sau daca vor lua numele Domnului in desert: ei vor observa daca parintii lor se roaga doar in diminetile de duminica, atunci cand merg la Sfanta Liturghie, fara sa mai vorbeasca cu Dumnezeu in timpul saptamanii, fara ca rugaciunea sa faca parte din activitatile lor zilnice.

A ne face semnul crucii, a aprinde candela, a arde tamaia numai duminica sunt lucruri care vor compartimenta, vor diviza credinta copiiilor, lasandu-i lipsiti de aparare intr-o lume plina de ispite, ambiguitati, nedumeriri de tot felul si indepartandu-i de taramul vietii duhovnicesti. Daca parintii nu vor arata copilului, prin puterea exemplului, cat de importanta este rugaciunea in viata de zi cu zi, il vor trimite pe copilul lor nepregatit sufleteste intr-o lume care-L uraste pe Hristos. Copiii vostri au nevoie sa se roage cu dumneavoastra, sa citeasca Sfanta Scriptura cu dumneavoastra, sa invete sa practice credinta in Dumnezeu alaturi de dumneavoastra.

Daca atmosfera din casa nu va fi cea a unei biserici domestice, copiii dumneavoastra nu-L vor avea pe Hristos in suflet, iar Ortodoxia nu va dainui in inimile si in faptele urmasilor dumneavoastra si ai lor, dupa ce veti pleca din viata aceasta.

(Dimineti cu Dumnezeu-Parintele Trifon)

Final de august

 BUCURIILE LUNII AUGUST

Luna august a fost o luna in care s-au impletit zile de concediu, cu zile de mers la serviciu, au fost zile multe petrecute cu nepotii, dar si parintii, zile cu activitati la Centru, etc. A fost o luna plina de bucurii:

-Si cum totul se face cu rugaciune si slava adusa Sfintilor, am inceput luna cu participarea la hramului Sfantului Ioan Iacob Hozevitul;

-Primul weekend din luna l-am petrecut alaturi de nepoti, facand plimbari scurte in jurul orasului, dar si prin oras. Astfel, ne-am bucurat de peisajele de pe Valea Doftanei, insa ne-am jucat cu bucurie pe Bulevardul cu castani si ne-am plimbat cu hidrobicicleta pe lacul din parcul de la Sala Sporturilor;

-Am participat la Hramul Adormirea Maicii Domnului;

-De Adormirea Maicii Domnului, am sarbatorit atat ziua de nastere, cat si ziua onomastica a sotului, impreuna cu nepotii, fiica si ginerele, petrecand impreuna un week-end de poveste.

-Am slavit-o pe Maica Domnului impreuna cu copiii si tinerii de la Centru, organizand expozitia “Bunatati de vara”.

-Al treilea week-end din aceasta luna, l-am petrecut tot impreuna cu nepotii. De data aceasta, pentru a scapa de caldura sufocanta din oras, dar si pentru o intalnire cu sora mea si frumoasa ei familie, am fost la Prejmer.

-Ultima saptamana din luna a fost o saptamana de relaxare si bucurie pe malul marii, impreuna cu sotul. Ne-am bucurat de soare, de apa calda si de valuri si ne-am odihnit.

-ultimul week-end l-am petrecut impreuna cu copiii si tinerii, organizand o mica actiune: “Slava Sfintilor Romani”. In cinstea lor am pregatit coliva si un mic pachetel, dar copiii au spus si cateva cuvinte despre viata lor.

-In cursul lunii august, am reusit sa ajungem la parinti si socrii, astfel incat ne-am bucurat unii de altii.

-Am reusit sa schimbam o parte din mobila foarte veche din apartament, dar si sa il reorganizam putin;

-Ne-am spovedit si sa ne impartasit, dar am sfintit si casa.

-Am reusit sa termin doua proiecte putin mai vechi:

-al doilea sal tricotat din fir alizee, degrade;

-o vestuta pentru copii, care va fi dăruită copiiilor de la Iasi. 

 

Slava lui Dumnezeu pentru toate!