MFC-SCOICI

 PLAJA DE SCOICI

sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen, pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Dimineti cu Dumnezeu

      Pilda zilei se regaseste aici.

Cerându-i ajutorul, Maica Domnului se arată şi vorbeşte Cuviosului Serghie

Cuviosul Serghie s-a născut în cetatea Rostovului, din părinţi dreptcredincioşi, pe nume Kiril şi Maria. El a fost ales de Dumnezeu, din pântecele maicii sale. Odată, pe când maica lui se afla la Sfânta Liturghie, avându-l pe el în pântece, în timp ce se citea Sfânta Evanghelie, pruncul a vorbit din pântece, fiind auzit de toţi cei din jur. În timpul Heruvicului a vorbit a doua oară, iar când preotul a rostit „Sfintele Sfinţilor”, a vorbit a treia oară. Lucrul acesta a umplut de uimire pe mamă şi pe cei din jur. După ce s-a născut, Miercurea şi Vinerea nu sugea niciodată şi nici altfel de hrană nu primea, însemnând mai înainte că va ajunge un mare postitor şi om plăcut lui Dumnezeu. Din Sfântul Botez i s-a pus numele Vartolomeu. Încă tânăr fiind, i-au murit amândoi părinţii, după care el, împărţind averea la săraci, s-a retras într-un loc singuratic în părţile Radonejscului. Aici, după mai mulţi ani de nevoinţă, a atras un număr foarte mare de fraţi, întemeind o mănăstire pe care a închinat-o Maicii Domnului. Despre viaţa lui îmbunătăţită şi despre minunile pe care Dumnezeu le făcea prin el, a ajuns vestea până la Constantinopol, la patriarhul Filoteiu, care i-a scris o frumoasă epistolie. Printre altele, el îl îndemna pe Cuviosul Serghie să pună în mănăstirea lui aşezământul vieţii de obşte, lucru pe care îl face cu toată supunerea.

Fiind conştient de sarcina pe care o avea, de a purta grijă de mântuirea celor ce i s-au încredinţat lui spre povăţuire, adeseori el se ruga Maicii Domnului, pentru sine şi pentru dânşii. Astfel, stând fericitul Părinte noaptea la obişnuita lui pravilă înaintea icoanei Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, şi adeseori la dânsa căutând, zicea: „Preacurată, Maica Hristosului meu, apărătoare şi tare ajutătoare a neamului omenesc, fii mijlocitoare nouă nevrednicilor, pururea rugându-te Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, ca să caute spre locul acesta sfânt, care este întemeiat spre lauda şi cinstea Preasfântului Său nume, în veci. Pe Tine, Maica Dulcelui meu Hristos, ca pe ceea ce ai câştigat multă îndrăzneala către Dânsul, înainte-rugătoare Te punem noi robii Tăi; căci Tu eşti adăpostire şi nădejde de mântuire tuturor celor ce Ţi se roagă cu credinţă”. Astfel se ruga, şi după ce a rostit Acatistul Preacuratei Maici, a şezut puţin să se odihnească; iar ucenicului său Mihail, i-a zis: „Fiule! Fii treaz şi priveghează, de vreme ce o cercetare minunată şi de spaimă o să ni se facă nouă în ceasul acesta”. Acestea grăindu-le Cuviosul, îndată s-a auzit un glas, zicând: „Iată, vine Preacurata!”. Iar Sfântul auzindu-l, degrab a ieşit din chilie în pridvor, şi iată o lumină mare, strălucind mai mult decât soarele, a luminat pe Sfântul, şi îndată a văzut pe Preacurata cu doi Apostoli, cu Petru şi cu Ioan, care străluceau, înconjuraţi de o negrăită lumină. Când a văzut-o Sfântul, a căzut cu faţa la pământ, neputând suferi acea lumină strălucitoare. Atunci, Preacurata cu ale sale mâini s-a atins de Sfântul, zicându-i: „Nu te spăimânta, alesul Meu! Iată am venit să te cercetez; căci s-a auzit rugăciunea ta pentru ucenicii tăi, pentru care tu te rogi. Şi pentru locaşul tău să nu te mai mâhneşti, căci de acum înainte de toate va fi îndestulat, nu numai în timpul vieții tale, ci şi după ducerea ta către Domnul, nedepărtată voi fi de locaşul tău, dându-i toate cele trebuincioase cu îndestulare, păzindu-l şi acoperindu-l”. Acestea zicând, s-a făcut nevăzută. Iar Sfântul, de frică şi de cutremur mare fiind cuprins, se afla într-o stare de uimire a minţii, dar după puţin timp venindu-şi în fire, a aflat pe ucenicul său, de frică zăcând ca un mort, şi l-a ridicat; după care el a început a se arunca la picioarele stareţului, zicând: „Te rog, pentru Domnul, Părinte! Spune-mi, cine s-a arătat în această minunată vedenie? Căci puţin a lipsit de nu s-a despărţit duhul meu de trupeasca-mi legătură, din cauza acelei vedenii strălucite?”. Iar Sfântul se bucura cu sufletul şi strălucea faţa lui de acea negrăită bucurie, neputând să grăiască mai mult, fără numai atât: „Fiule! Chemă la mine pe Isaac şi pe Simeon”. Şi venind ei, le-a spus toate pe rând, cum a văzut pe Preacurata, Născătoarea de Dumnezeu, însoţită de cei doi Apostoli, şi ce i-a zis lui. Acestea auzindu-le ei, se umplură de bucurie şi de veselie, şi toţi împreună au cântat Paraclisul Maicii Domnului; iar Sfântul Serghie, toată noaptea aceea a petrecut-o afară, socotind cu mintea, pentru milostiva cercetare a Stăpânei celei Preacurate.

După puţin timp, Cuviosul Serghie a trecut la cele veşnice, fiind proslăvit de Dumnezeu, prin nestricăciunea trupului, ce izvora bună mireasmă şi prin nenumărate faceri de minuni, spre mângâierea celor cuprinşi de suferinţe şi spre slava lui Dumnezeu (Viețile Sfinților 25 septembrie).

 

(Minunile Maicii Domnului- pr. Nicodim Mandita)

Moastele Sfintei Ana

 O noua bucurie duhovniceasca

 La biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti au fost aduse, spre inchinare, moastele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Acestea se afla la Manastirea Cutlumus din Muntele Athos si este pentru prima data cand sunt aduse in Romania. Un astfel de eveniment duhovnicesc nu este de ratat asa ca ieri, profitand de faptul ca am fost liberi, ne-am trezit cu mult inainte de rasaritul soarelui si am pornit spre capitala, stiind ca mai tarziu drumul se va aglomera, dar si ca asteptarea va fi mai lunga. Si bine am facut ca am luat aceasta decizie, pentru ca la ora 5.30 cand am ajuns noi, deja erau la rand in jur de 20-25 persoane, iar la ora 7, cand s-au deschis portile bisericii erau aproximativ 200 persoane. 

In aceste perioade de asteptare nu simti cand trece timpul, pentru ca nimeni nu este nerabdator: unii citesc rugaciunii, altii Acatisul Sfantului/Sfintei la care urmeaza sa se inchine, iar altii discuta incet intre ei.

De data aceasta, eu am urmarit cum noaptea face loc zilei si cum se trezeste la viata un oras extrem de aglomerat. E minunata aceasta priveliste.

Dupa ce ne-am inchinat si am multumit pentru tot si pentru toate, am pornit spre casa.

Slava Sfintei Ana, pentru ajutorul dat!.

Dimineti cu Dumnezeu

Pilda zilei este aici.

Maica Domnului vindecă pe un boier bolnav, prin apa sfinţită dată de Cuviosul Chiril

Un boier, pe nume Roman Alexandrovici, trăind departe de mănăstirea Cuviosului Chiril, nu l-a văzut niciodată, ci numai a auzit de el. Fiind cuprins de o boală foarte grea, avea frică cumplită de moarte, însă avea mare credinţă şi evlavie către Maica lui Dumnezeu. Într-o zi, pe când se ruga el ca să-i uşureze boala, i s-a arătat Preacurata Fecioară însoţită de Cuviosul Chiril, şi s-a adresat bolnavului, zicându-i: „Trimite la acest stareţ, ca să-ţi dea apă sfinţită, şi gustând din ea te vei face sănătos”.

Îndată după vedenia aceea, bolnavul a trimis pe cineva la Cuviosul Chiril cu rugămintea ca să-i dea apă sfinţită. Aducându-i apa sfinţită, şi gustând din ea, în ceasul acela s-a făcut sănătos. După aceea, sculându-se din pat, s-a dus grabnic la acea mănăstire unde, văzând pe Cuviosul, l-a cunoscut cum că el este cel ce s-a arătat în vedenie împreună cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu. Căzând la picioarele lui, i-a dat mulţumire (Viețile Sfinților 9 iulie).

(Minunile Maicii Domnului- pr. Nicodim Mandita)

Dimineti cu Dumnezeu

 Pilda zilei este aici

 Chemând pe Maica Domnului în ajutor, o femeie naşte fără nici o durere

O femeie care se numea Maria Mihailova, fiind însărcinată, îşi aştepta ziua când trebuia să nască. Sosind clipa aceea, avea dureri atât de mari, încât neputând să nască, îşi aştepta moartea. Dar alergând la ajutorul Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, şi rugându-se Ei cu credinţă, i s-a făgăduit că de-i va ajuta să nască, i se va dărui slujirii Ei, într-o mănăstire, punând chezaş pentru aceasta icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei, din mănăstirea Cupiatici. După această rugăciune şi făgăduinţă, ea a născut fără dureri. După aceea, ridicându-se din slăbiciunea cea firească, luând pruncul în braţe, a mers la mănăstirea Cupiaticilor, închinându-se icoanei Maicii Domnului, şi slujind în toată viaţa ei acelei mănăstiri (348, Minunile Maicii Domnului 400, de profesor Dumitru Stănescu, ediția 1925).

(Minunile Maicii Domnului- pr. Nicodim Mandita)

Pelerinaj in Delta (III)

 Pelerinaj în Delta-drumul spre casa

Azi pelerinajul s-a terminat.  După micul dejun ne-am luat La revedere de la gazde si am pornit spre casa, vizitand insa cateva manastiri si participand la Sfanta Liturghie.

Fotografii de la pensiune

Mănăstirea la care ne-am oprit pentru Sfanta slujba a fost Mănăstirea Sfantul Ioan Casian. I manastire mare, frumoasa si foarte îngrijită.

Grupul a mers direct in biserica la slujba, insa eu am mers la pangar sa admir putin icoanele si cartile (asa am evitat aglomeratia de final). Nu am zăbovit mult si am plecat spre biserica. Fiind grăbită, am văzut doua doamne ca deschid o usa si intra. Le-am urmat si asa m-am trezit in micul Paraclis de la demisol. Aici fiind racoare, liber si liniste (doar o familie cu multi copii cuminti) am decis sa rămânem pana la finalul slujbei.

O parte din drum a fost pe Cheile Dobrogei, chei pe care le-am admirat si fotografiat din viteza autocarului.

Urmatoarea oprire a fost la manastirea Văcărești Noi, o manastire ce încearcă sa reconstituie Manastirea Vacaresti, demolata in anul 1986, din ordinul lui Ceaușescu. Este o manastire mare si frumoasa.

In jur de ora 16 am oprit la Drajna pentru un pranz tarziu, iar dupa vizitarea Mănăstirii din Slobozia ne-am continuat drumul spre casa.

Biserica este plina de schele pentru ca se pictează si nu am reusit sa fac fotografii doar la doua icoane.

Au fost trei zile minunate,  zile de relaxare si voie buna, dar si de incarcatura duhovnicească si sufletească.

Dimineti cu Dumnezeu

 Pilda zilei de azi este aici

Un îndrăcit vindecat la Pecersca, de către Maica Domnului

Un om, care se chema Ioan, din satul Zornovicetz, era cuprins de duhul cel rău. În ziua de Adormirea Maicii Domnului a fost adus la mănăstirea Pecersca şi, stând acolo, asculta Sfânta Liturghie. Dar în momentul când preotul a zis: „Mai ales pentru Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria”, iar satana a răspuns: „Vrednică eşti cu adevărat să te fericim” şi celelalte, în acel ceas, duhul cel rău a aruncat jos pe Ioan şi a început a striga prin gura lui, în toată biserica: „Preasfântă Fecioară nu mă mai munci, căci eu voi ieşi din el, şi mai mult nu-l voi mai supăra de acum înainte”. Duhul cel rău plecând din el, Ioan a rămas zăcând jos, ca un mort. După puţin timp s-a sculat singur, fiind deplin sănătos, dând mulţumire din toată inima şi lăudând pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a făcut această mare milă cu el. După aceea a mai trăit mulţi ani, în sănătate trupească şi mulţumire sufletească, având neţărmuită dragoste către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu (338, Minunile Maicii Domnului 400, de profesor Dumitru Stănescu, ediția 1925).

(Minunile Maicii Domnului- pr. Nicodim Mandita)

Pelerinaj din Delta Dunarii (II)

 Plimbare si relaxare

Asa cum am spus aici, daca ieri a fost o zi in care am avut grija de suflet, azi ziua a fost dedicata relaxării. Dupa micul dejun am pornit cu bărcile pe canalele Deltei. O senzație minunata, de libertate. O atmosfera de vis: peisajul mirific, stropiii aruncați de barca si păsările întâlnite au facut ca relaxarea sa fie totala.

Dupa doua ore de plimbare, am ajuns la plaja Petrișor, o plaja pe care toata lumea o numește plaja sălbatică.  Si chiar asa este: nisipul este înlocuit cu un covor de scoici si, foarte aproape se afla diverși arbuști. Ma asteptam sa nu fie nimeni insa.....surpriza: plaja era plina.

Apa, la fel de calda cum am lasat-o acum doua săptămâni cand am plecat de la Eforie Sud si usor "nervoasa". Dar ne-am balacit in voie. Am iesit din apa doar cand am avut pielea a devenit creata.

La întoarcere, nu ne-am mai plimbat, asa ca am ajuns ceva mai repede.

Seara a continuat cu dans si veselie si s-a incheiat cu o lunga plimbare prin sat.

Maine pornim spre casa.

Dimineti cu Dumnezeu

 Pilda zilei de azi este aici

Două femei îndrăcite, vindecate prin citirea Paraclisului Maicii Domnului

Odinioară, din Rusia cea albă au fost aduse două femei îndrăcite, una se chema Maria, iar cealaltă Efimia. Ele au fost duse la peştera Preacuviosului Antonie şi le-au legat cu un lanţ de un stâlp. Fiind citit Paraclisul Maicii Domnului de către preoţi, cu ajutorul Preacuratei, s-au vindecat de nebunie din ceasul acela, şi au scăpat de duhul cel rău acele două sărmane femei (337, Minunile Maicii Domnului 400, de profesor Dumitru Stănescu, ediția 1925).

(Minunile Maicii Domnului- pr. Nicodim Mandita)

Pelerinaj Delta Dunarii

Pelerinaj Delta  Dunării

Dupa o saptamana car a fost ca un maraton, atat la serviciu, cat si acasa, in aceasta dimineata am pornit iar la drum, impreuna cu parintele de la Biserica Sfântul Filoftenia din Mizil. Este un pelerinaj de weekend, pentru suflet si pentru trup, in Delta Dunării.

Plecând foarte devreme din Mizil am ajuns la Mănăstirea Sf Pantelimon din stațiunea Lacul Sărat, jud. Braila, chiar cand începuse Sfanta Liturghie, asa ca am ramas pana la final, asa cum procedam de fiecare data cand suntem cu parintele.

Bisericuța mica, glasul molcom al părintelui si maicutele de la strana au facut sa ma simt  ca intr-un colțișor de rai, unde este pace, liniște si asezare sufletească, unde dispar toate grijile si problemele.

Aceasta este o mica manastire de maici, așezata in mijlocul parcului din statiune.

Înainte de a pleca am vizitat si Muzeul manastirii.

Urmatoarea manastire la care am facut popas a fost Mănăstirea Cocos, o manastire mare si foarte frumoasa. Ne-am inchinat la icoane, fiecare s-a rugat cum a știut mai bine si am pornit mai departe, pentru ca parintele ghid al manastirii era plecat.

O noua manastire, o noua oprire, manastirea Saon. Din pacate, nici aici nu a fost nimeni care sa ne spuna cateva cuvinte despre manastire si de invatatura, m-am bucurat foarte mult ca am gasit la pangar volumul 7 din viata Cuviosului Gherontie de la Tismana.

Urmatoarea manastire la care am facut popas in pelerinajul nostru a fost Mănăstirea Celic Dere. Aici se afla icoana Domnului Iisus Hristos care se curata singura. Este o manastire mare si frumoasa.

Si ultima Manastire vizitata a fost Mănăstirea Halmyris, o manastire in construcție unde se afla moastele Sfintilor Epictet si Action. Din pacate, lucrările la aceasta manastire s-au oprit de ceva ani, iar acum parintele este destul de bătrân si nu se mai poate ocupa. Este finalizata doar biserica de la subsol.

Mi-ar fi plăcut sa aflu mai multe informații despre fiecare manastire si sa vi le povestesc si vouă, celor care citiți cu drag blogul meu. Stiu ca sunt informații pe internet, insa cele spuse de monahi au farmecul lor.

In final, in jur de ora 17, am ajuns la Dunavatul de Jos si ne-am cazat la pensiunea "Nicu si Liubmila" unde am servit masa de seara: ciorba de peste, peste prăjit si prajitura cu mere.

Asa cum a spus parintele, azi a fost o zi pentru suflet, iar maine va fi una pentru trup, o zi de relaxare si plimbare pe canalele Dunării.