miercuri, 22 octombrie 2014


DUMNEZEU – FIUL (II)


Articolul 4 din Simbolul Credintei este: „si s-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat , a patimit si s-a ingropat”. Acesta cuprinde invatatura despre patimile Domnului pentru mantuirea noastra.

Invatatura Sfintei noastre Biserici despre patimile si moartea Domnului este ACEASTA:

a)    Domnul a patimit si a murit de buna voie pentru noi, ca sa ne mantuiasca. El, fiind si Dumnezeu, putea sa scape de patimi si de moarte, dar le-a primit din iubire fata de oameni. El nu trebuia sa moara, pentru ca este fara de pacat; iar daca a primit sa moara, a murit din iubire fata de altii, adica pentru noi oamenii.

b)    Domnul a patimit si a murit cu trupul, adica cu firea Sa omeneasca, pentru ca firea dumnezeiasca nu poate patimi, nici muri. Dar El este cel care patimeste si moarte in trup, nu altul; si firea dumnezeiasca nu se desparte de cea omeneasca nici in timpul patimilor si mortii.

c)    Domnul prin patima si moartea Sa ne-a rascumparat pe toti din pacat, adica a castigat mantuirea pentru toti oamenii de totdeauna, si ne-a impacat cu Dumnezeu; dar daca nu toti oamenii se mantuiesc este pentru ca nu toti indeplinesc conditiile mantuirii.

Domnul nostru Iisus Hristos a castigat mantuirea oamenilor astfel: din iubire fata de oameni a luat asupra Sa pacatul si osanda lor, fara ca El sa se faca pacatos. Pentru aceasta Fiul lui Dumnezeu s-a facut om adevarat, pentru ca in trup sa zdrobeasca, in locul oamenilor, pacatul si moartea, prin patimile Sale, prin moarte si inviere. In nesfarsita Sa bunatate si iubire de oameni, Dumnezeu – Tatal primeste patimile si Jertfa de pe cruce a Fiului Sau intrupat, ca si cum ar fi ale oamenilor, primindu-i pe acestia ca fii ai Sai, prin Iisus Hristos.

Dupa cum prin pacatul lui Adam suntem, ca urmasi ai lui, in pacat si in osanda, tot asa prin patimile si moartea Domnului ne mantuim de pacat, de osanda si de moarte, cand ne facem partasi ai jertfei de pe cruce, daca ne facem urmasi ai lui Hristos. Iar urmasi ai lui Hristos ne facem daca suntem botezati in Biserica Lui, care este trupul lui tainic; daca suntem madulare vii ale acestei Biserici si ramanem prin ea uniti cu Hristos; daca primim cu vrednicie harul rascumpararii in Sfintele Taine, pastrand in toata viata credinta vie si urmand intru totul invatatura Bisericii lui Hristos.

Cinstim sfanta cruce pentru ca ea este semnul iubirii celei mari pe care Dumnezeu ne-a aratat-o noua, pacatosilor. Caci din iubire fata de noi Domnul a luat asupra Sa pacatele noastre si le-a nimict pe altarul crucii.

Crucea ne aduce aminte de rautatea cu care noi ne-am purtat fata de Dumnezeu si ne indeamna la smerenie; dar totodata ea ne aminteste de  iubirea si Jertfa pentru noi a Fiului lui Dumnezeu intrupat, ceea ce ne indeamna la cinstirea ei. Pentru credinciosi crucea este semnul biruintei asupra raului, a luminii asupra intunericului, a vietii asupra mortii. Despre cei ce s-au abatut de la credinta in sfanta cruce, Apostolul Pavel spune ca „sfarsitul acestora este pieirea” (Filipeni 3,19).



(extras din Catehism Ortodox-Dumnezeu-Fiul).

Niciun comentariu: