Sa dobandim simtamantul
duhovnicesc
Duhul
Sfant este Unul, dar are multe harisme. Nu este unul aici si altul dincolo. Nu este
duhul zapacelii, ci al dragostei, al pacii… Atunci cand oamenii duhovnicesti se
cearta, aceasta inseamna ca se afla sub inraurirea multor altor duhuri, ca nu
au nici o legatura cu Duhul Sfant. Odinioara Duhul Sfant lumina, inspira. Mare
lucru! Astazi nu afla conditii sa Se pogoare. Babilonia din Vechiul Testament
era nevinovata. Cereai, de pilda, lut si iti aduceau paie. Acum avem babilonie
cu patimi. Ceri mortar si-ti arunca cu caramida in cap. Dar daca omul s-ar
scoate pe sine din orice actiune a sa si si-ar taia voia, atunci ar lucra
corect si ar avea negresit luminare dumnezeiasca. Atunci ar exista duhul
intelegerii. Pentru ca atunci cand omul isi scoate ideea sa, vin ideile
dumnezeiesti.
Trebuie
sa dobandim simtamant duhovnicesc spre a putea avea si iluminarea dumnezeiasca.
Este foarte important sa se faca treaba aceasta, pentru ca oamenii sa inteleaga
unele lucruri. Mai ales in vremea noastra aceasta ne-o impun imprejurarile. Vedeti,
si in Asia Mica atunci, in acei ani grei, situatia ii silea pe oameni, iar
mintea lor lucra. Doi greci erau inaintea armenilor si a turcilor si se
intelegeau, fara sa inteleaga ceva nici armenii, nici turcii. Cu cat mai mult
astazi, cand vezi in ce situatie traim, este nevoie ca oamenii duhovnicesti sa
se inteleaga. Vor veni ani grei. Trebuie sa ne lucreze mintea. Daca nu lucreaza
mintea omului si nu exista nici iluminare dumnezeiasca, atunci la orice miscare
trebuie sa primeasca porunca in ce fel sa se miste. Nu asteptati sa vi se spuna
toate. Unele lucruri, chiar si fara sa vi se spuna, trebuie sa le intelegenti singure.
Imi aduc aminte ca odata, in Konita, inainte de a merge in armata, am aflat ca
vin razvratitii. Eram patru – trei erau musulmani – si ne-am ascuns intr-o casa
turceasca, de la marginea orasului. Atunci un turculet de cinci ani a inteles
si ne-a spus:” Mergeti in bucatarie! Ies eu sa-i intampin”. Am intrat asadar in
bucatarie, am iesit prin spatele casei si astfel am apucat sa ne ascundem mai
jos, in niste magazii. Copilul a iesit afara si a spus razvratitilor ca nu este
nimeni inauntru si au plecat. Copil de cinci ani, numai atatica, abia stia sa
vorbeasca, si ati vazut cu cata prudenta s-a purtat. Mai, mai, spirt era! Vezi,
observa, iubea, in timp ce unul mare si necugetat ar fi putut face rau. Iar noi,
fiind botezati, miruiti, catehizati, cu studii, sa ramanem in stare de prunci? Sa
fiti cu sase aripi. Stiti cine sunt cei cu sase aripi? Au sase aripi si le
lovesc psalmodiind: Sfant, sfant, sfant. Sa zburati, sa aveti sase
aripi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu