INTRAREA DOMNULUI IN IERUSALIM

INTRAREA DOMNULUI IN IERUSALIM

In fiecare an, cu o saptamana inainte de ziua Pastelui, se serbeaza Intrarea Domnului in Ierusalim sau Floriile. Domnul Iisus Hristos intra in Ierusalim calare pe manzul asinei, iar multimea il intampina cu ramuri de finic si cu cantari de bucurie. Motivul pentru care multimea il intampina cu atata bucurie pe Domnul Iisus Hristos, il constituie invierea lui Lazar care are loc in sambata dinaintea Duminicii Floriilor. Biruinta Sa asupra mortii lui Lazar arata biruinta asupra propriei morti.

            Intrarea Mantuitorului in Ierusalim pe manzul asinei arata, pe de o parte smerenia Domnului Iisus Hristos, acesta ramanand smerit in fiecare moment al vietii, cat si „blandetea Imparatului vesnic al Imparatiei cerurilor”, asa cum spunea parintele Dumitru Staniloaie.

Drumul intrarii in Ierusalim este reconstituit in cadrul fiecarei Liturghii prin Vohod, adica iesirea preotului prin usa de la miazanoapte cu cinstitele daruri, traversarea naosului si intrarea prin usile imparatesti.

In aceasta zi, credinciosii aduc la biserica ramuri de salcie in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Hristos la intrarea in Ierusalim. Acestea sunt binecuvantate, sfintite si impartite credinciosilor.

De asemenea, dupa modelul multimii din cetatea Ierusalimului, inainte de Duminca Floriilor, in toate orasele din tara se organizaeaza procesiuni in cadrul carora crestinii pornesc pe strazile oraselor.

            Intrarea Domnului in Ierusalim inaugureaza ultima saptamana din viata Sa pamanteasca. Astfel, din aceasta zi incepe Saptamana Patimilor, saptamana in care credinciosii, prin slujbele deniilor, il insotesc pe Hristos pe drumul crucii, pana la moartea si invierea Sa.

Duminica Floriilor este o sarbatoare a bucuriei, din care care transpare credinta in inviere si in viata de apoi. Acest fapt este subliniat de numeroasele obiceiuri si traditii de Florii.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul, el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.

In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare, ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Paste

In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie, crezand ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Se spune ca salcia vindeca durerea de spate si este un antidot pentru muscatura de sarpe

Crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii, ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina. Ramurile de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei, cand era vremea rea, pentru a o apara de trasnete.

Fiind o sarbatoare a bucuriei, Biserica a randuit, ca in aceasta zi sa fie dezlegare la peste.

            In aceasta zi isi serbeaza onomastica toti cei care poarta nume de flori, astfel ca le urez si eu un calduros La multi ani, cu sanatate, bucurii si impliniri.