Pentru Inaltarea Domnului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Viata in lume (III)
12. Un preot le spunea
credincioşilor:
„Un terorist a pus o
bombă la o bancă ce ocupa parterul şi primul etaj al unui bloc învecinat cu
blocul încare locuiesc eu. Bomba a explodat şi blocul a căzut la pământ. Nu au
fost multe victime, căci locatarii erau plecaţi în concediu. Dar au rămas fără
locuinţe. Când s-au întors din concediu, văzând că s-a ales praful de apartamentele
lor, majoritatea au căzut în deznădejde. Îi
priveam din când în
când pe geam. Ieşind să cumpăr ceva, m-am întâlnit cu un vecin care locuise în
blocul care explodase. Mi-a spus:
- Părinte, Îi mulţumesc
lui Dumnezeu că nu eram acasă. Eram la socri cu familia.
Credinţa lui m-a mirat.
Nu era un om cu mulţi bani, deci încercarea prin care trecea era cu atât mai
mare.
- Nu ai avut gânduri de
deznădejde?
- Deznădejde? Nu,
părinte. V-am spus: I-am mulţumit lui Dumnezeu că suntem întregi. Cu casa, se
va rezolva până la urmă. Nu ne lasă Cel de sus. Pentru noi nu e atât de greu
cum e pentru cei care şi-au pierdut un soţ, o mamă sau un copil în această
nenorocire. Toţi erau deznădăjduiţi, numai el nu. Iată ce înseamnă să ai
credinţă puternică. Putea să cârtească, dar nu a făcut-o. Şi a luat plata
răbdării sale”.
(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu