PUTEREA RUGACIUNII

Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Ioan, ucenicul Sfantului Cuvios Grigorie Decapolitul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Sa-i dam de lucru mintii noastre

- Gheronda, deoarece traiesc in lume, daca este binecuvantat, spuneti-mi cum sa ma pazesc de raspandirea pe care mi-o provoaca lumea.

-Referiri la acest subiect vei gasi la Sfantul Isaac Sirul. Citeste cu atentie primele randuri lae Cuvantului 1, cu care sa te indeletnicesti. Sfantul spune: “Frica de Dumnezeu este inceputul virtutii. Iar despre ea se spune ca e rodul credintei si se seamana in inima cand mintea se desparte de imprastierea in lume, adunandu-si gandurile ce ratacesc din pricina imprastierii, in cugetarea la viitoarea reasezare” Este adevarat ca pentru aceasta lucrare duhovniceasca sunt de trebuinta si conditiile corespunzatoare, pe care nu le ai deocamdata. Insa o lucrare duhovniceasca asemanatoare, pe care o poti face acum, cand inca te mai afli in lume, este urmatoarea: cand mintea ta este greoaie si nu spune Rugaciunea lui Iisus sau cand vrei sa te odihnesti putin de ea – deoarece Rugaciunea este cam obositoare la inceput, caci inca exista patimi inlauntrul nostru -, sa te straduiesti sa-i dai de lucru mintii tale pentru ca diavolul sa nu afle prilej sa semene lucrurile sale. O lucrare pe care o poate da cineva mintii sale, ca s-o adune, este poimenirea mortii. Dar pentru ca voua, femeilor, va e de-ajuns un mic pretext ca sa va cuprinda descurajarea, sau mai bine zis boceala, de aceea este mai bine sa traiesti continuu evenimentele Noului Testament. Sa incepi cu Buna-Vestire si sa sfarsesti cu Rastignirea, iar mintea ta sa se invarta in jurul acestora. Cand mintea ta va izbuti sa se invarta numai in jurul acestor evenimente dumnezeiesti, atunci se va face si schimbarea launtrica, care va fi invierea ta.

- Gheronda, ma infioara stihul: “Impunsa fiind coasta Ta, Datatorule de viata, izvoare de iertare, de viata si de mantuire tuturor ai izvorat”.

-Cum sa nu te infioare? Cand mintea este pe Cruce, la “coasta ranita” a lui Hristos, la cuie, la fiere, la otet si la toate pe care le-a patimit Hristos pentru noi, acolo ramane pironita si nu mai umbla nicaieri. Atunci sufletul se roaga neraspnadit lui Hristos cel rastignit pentru sine si pentru toate sufletele celor vii si ale celor adormiti, ca sa le miluiasca Hristos, Care a fost rastignit pentru noi toti.

Mintea este un copil nesupus, un copil neastamparat si fara stapn, care vrea mereu sa umble incoace si-ncolo si sa vagabondeze. Cu toate acestea, de ea depinde viata si mantuirea noastra. Daca o tinem in frau si o instruim, se linisteste, devine un copil bun si se pune in randuiala. De aceea, pe cat va sta in putinta, sa nu va lasati mintea sa hoinareasca. Ci s-o instruiti duhovniceste, s-o invatati sa stea acasa, in Rai, langa Parintele ei, Dumnezeu.

 

.

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)