LA MULTI ANI!

 LAMULTI ANI DE SFANTUL ANDREI

Daca la inceputul lunii noiembrie ii serbam pe cei doi Mihai ai familiei, acum, la sfarsit de noiembrie serbam fetele: Andreea-fiica noastra si Andreea- prietena fiului nostru.

Dragele noastre, va urez La multi si binecuvantati ani, cu sanatate si bucurii alaturi de toti cei dragi ai vostri. Sfantul Andrei sa va calauzeasca pasii pe calea vietii.

 

La multi ani, plini de realizari si bucurii urez si tuturor celor care poarta numele Sfantului Andrei si viziteaza micul meu blog.

(sursa fotografii: pinterest)

METANII (III)

 Pentru rugaciunile Apostol Andrei cel intai chemat, Ocrotitorul Romaniei, ale Sfantului Ierarh Andrei Saguna si ale Sfantului Ierarh Frumentie, episcopul Etiopiei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 “NEVOITORUL UNELTESTE CHIPURI (DE NEVOINTA)”

 -Gheronda, vad ca odata cu trecerea anilor mi se imputineaza puterile si nu mai pot face multe metanii.

-Este firesc ca, odata cu inaintarea in varsta, puterile trupesti sa se micsoreze incet-incet. Continua-ti nevointa cu marinimie si, cand nu vei mai putea face metanii, sa le inlocuiesti cu inchinaciuni sau cu “Doamne Iisuse”. Nu trebuie sa faci toate metaniile odata. Fa la inceput un sirag de o suta de “Doamne Iisuse” si apoi fa cinci metanii. Modul acesta de a le alterna este odihnitor, dar si folositor. Daca vei spune cuiva sa faca cincizeci de metanii, iti va raspunde:”Aa, cum sa fac atat de multe metanii?”. Insa daca le faci putin cate putin, este mult mai usor.

-Gheronda, zilele acestea m-au durut tare oasele si mijlocul.

-Daca vei face cateva metanii te vor ajuta.

-Si atunci cand ma doare ceva, Gheronda?

-Singura vei afla ce te ajuta, incercand cate putin. Eu, atunci cand am probleme cu mijlocul, nu randuiesc cate metanii fac, ci fac pana ce se aprinde….. lumina rosie. Atunci ma opresc, dar peste putin timp ma apuc din nou de metanii, pana se aprinde iarasi lumina rosie. Imi amintesc ca Parintele Tihon, cand imbatranise si nu se mai putea ridica atunci cand se pleca sa faca metanii, lega o funie groasa de tavan si se tragea cu ea ca sa se ridice. In felul acesta a continuat sa faca metanii si sa se inchine lui Dumnezeu cu evlavie aproape pana in ultimele zile ale vietii sale. “Nevoitorul, spune Sfantul Isaac, unelteste chipuri (de nevointa)”.

. 

(Cuviosul Paisie Aghioritul – Despre rugaciune)

MFC-FLORI

 FLORI .. LA SFÂRȘIT DE TOAMNA

Fotografii din arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este adusa de Carmen

METANII (II)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Paramon si Filumen si ale Sfantului Cuvios Pitirun, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 PRIN METANII CEREM IERTARE DE LA DUMNEZEU SI NE MANIFESTAM RECUNOSTINTA NOASTRA

 -Gheronda, pentru ca imi vine greu sa fac metanii, nici nu mi-s dragi.

-Cand faci metanii, sa te gandesti ca te afli inaintea lui Dumnezeu si ca te inchini Lui, si astfel le vei iubi.

          Metaniile pentru noi insine sau pentru semenii nostri sunt cea mai importanta rucodelie dintre toate rucodeliile. Si este o rucodelie care nu se sfarseste niciodata, numai sa aiba cineva marinimie sa lucreze in pocainta. Tocmai de aceea se numesc metanii; ne smerim si cerem iertare de la Dumnezeu, asa cum facem si atunci cand ii gresim cuiva: ii facem metanie si ii spunem “iarta-ma”. Mult ajuta, atunci cand incepem sa facem metanii, sa spunem cu smerenie: “Gresit-am, Doamne, iarta-ma!”

-Gheronda, am aflat tamaduire de patimile trupesti si sufletesti. Cum sa-mi manifest recunostinta fata de Dumnezeu?

-Ai aceasta recunostinta? Daca o ai cu adevarat, deja s-a manifestat. Cel mai important este sa ai recunostinta inlauntrul tau. De aici incolo o poti manifesta prin asceza, metanii, etc. Iata, acolo, la Coliba mea, se aduna cateodata pisici straine, pe care le hranesc. Iar seara, cand ies afara sa iau insemnarile din cutie, sarmanele, nu stiu cum sa-si manifeste recunostinta. Vin si se alinta la picioarele mele, alearga inaintea mea, se catara in chiparos, coboara, fac tumbe, vin iarasi la picioarele mele. Una face intr-un fel, cealalta in alt fel. Oare am eu trebuinta de aceste mnifestari? Nu, dar este ceva care nesilit tasneste brusc dinlauntrul lor, desi sunt animale. Vreau sa spun ca, pentru om, lucrul cel mai important este sa aiba inlauntrul sau recunostinta. Dupa aceea o manifesta in orice chip doreste.

          Cand cineva se misca in spatiul recunostintei, face metaniile din marinimie, din intraripare, din dragoste pentru Hristos. Atunci nu simte osteneala, asa cum nu obosesc copilasii de nebuna rabufnire a inimii lor, cand topaie de indata ce-l vad pe tatal lor.

-Gheronda, cand spun “Doamne Iisuse” cu siragul de metanii pentru cineva, trebuie s-o fac insotita de semnul crucii si de inchinaciune?

-Depinde ce vrei sa oferi. Ceea ce are mai multa osteneala, are si mai multa valoare.

-Gheronda, cand spunem “Doamne Iisuse” cu inchinaciune, trebuie ca mana sa se atinga de pamant?

-Nu. Atunci cand spunem “Doamne Iisuse” cu inchinaciune, ducem mana pana la genunchi, dupa care ne ridicam drept. Altceva sunt inchinaciunile pe care le facem cand ne inchinam la icoane sau la “Ceea ce esti mai cinstita…..”, etc. atunci este bine ca, cine poate, sa atinga pamantul cu mana.

-Gheronda, cand ma rog cu siragul de metanii si fac semnul crucii cu inchinaciuni, nu ma pot aduna.

-Eu mai mult ma adun atunci cand fac “Doamne Iisuse” cu semnul crucii si cu inchinaciune. Pana intr-atat uit de mine, incat atunci cand termin rugaciunea cu siragul de metanii, ma doare mana.

-Gheronda, cum trebuie sa fac metaniile?

-Este bine ca metaniile sa le faci intregi. Adica dupa fiecare metanie sa te ridici in picioare. In felul acesta ii aduci lui Dumnezeu o plecaciune mai mare si este si mai odihnitor pentru trup. De asemenea, cand pui mainile pe pamant, sa nu le pui niciodata cu palmele deschise, pentru ca astfel se pot vatama tendoanele, ci sa le strangi pumni si sa le sprijini cu partea exterioara. Iar ca sa nu faci bataturi la maini, sa faci metaniile pe un covoras moale.

.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul – Despre rugaciune)

SUNTEM MICI...DAR....

SI NOI PUTEM AJUTA

 Duminica, la parohia Sfantul Gheorghe Nou din Ploiesti, a avut loc parastasul parintelui Arsenie Boca. Doamnele din Comitetul bisericii care au asigurat organizarea parastasului, au cooptat si copiii de la Centrul Educational al Parohiei. Astfel, sambata copiii au pregatit cele 150 de pachete, iar duminica tot ei au asigurat buna servire a preparatelor pregatite cu multa dragoste.

Ca de fiecare data, si de data aceasta au adus uimire in privirea adultilor, desi, la inceput multi au fost foarte sceptici. Astfel, in timp ce supravegheam copiii, pentru ca totul sa se desfasoare foarte bine, am avut ocazia sa urmaresc si reactia celor de la masa. Pe unele fete se citea: “Cum? Pot ei sa faca asa ceva?😏” sau “Doamne, acum scapa farfuria cu ciorba😲” sau “Cat de priceputi sunt micutii😀".

Mi-a mers insa la suflet remarca unui domn din Consiliul parohial care a spus: “Priviti aceste micute minuni ce frumos lucreaza, cum se completeaza, cat de atenti sunt sa nu fie toti gramada intr-un loc, priviti cat sunt de delicati si cat de frumos se adreseaza. Este o placere sa ii privesti si sa fii servit de ei”.

Pentru ei a fost o mare provocare, iar bucuria de la final cand i-am imbratisat pe fiecare si le-am spus ca sunt mandra de ei aproape i-a coplesit. La fel ca si toate laudele si vorbele frumoase primite.

Bucuria mea a fost la fel de mare ca a lor pentru ca am putut dovedi inca o data cat de minunati sunt copiii si cate lucruri frumoase pot face atunci cand sunt provocati.

METANII (I)

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Mucenic Stefan cel Nou si ale Sfantului Mucenic Iriharh, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 METANIILE AJUTA MAI MULT DECAT TOATE CELELALTE NEVOINTE DUHOVNICESTI

 -Gheronda, va doare trupul?

-Nu, pentru ca fac…. gimnastica duhovniceasca.

-Adica?

-Metanii, binecuvantato! Vezi, mirenii au gimnastica suedeza, iar monahii metaniile. Mirenii, prin gimnastica, isi fac trupurile sanatoase, iar monahii, prin metanii, isi fac si sufletele si trupurile mai sanatoase. Sarmanii mireni nu stiu cat ajuta metaniile, nu numai la sanatatea sufletului, ci si la cea a trupului. Fac bine la incheieturi, inlatura fragilitatea, fac sa dispara burtile nefiresti, imprastie liniste si dau noblete. Odata cu acestea, metaniile dau omului posibilitatea sa urce la inaltimile duhovnicesti ale virtutilor, dar si pe inaltimile muntilor cu multa usurinta, fara sa gafaie.

          Metaniile sunt absolut necesare si pentru cel tanar, si pentru cel in varsta; si pentru cel care are razboi trupesc, si pentru cel usurat de acest razboi. Cel care are o constitutie fizica puternica trebuie sa faca mai multe metanii decat unul bolnavicios, asa cum si o masina puternica lucreaza mai mult. Metaniile ii ajuta mai ales pe tineri ca sa-si supuna trupul. De aceea totdeauna le spun tinerilor: “Sa faceti cat de multe metanii puteti, atat pentru voi insiva, cat si pentru cei bolnavi sau batrani, care nu mai pot face”.

          Metaniile inseamna rugaciune, dar in acelasi timp sunt si asceza si ajuta mai mult decat toate celelalte nevointe duhovnicesti. In afara de faptul ca ne pornesc motorul nostru duhovnicesc pentru rugaciune, ele aduc si multe alte bunatati. Prima dintre ele este ca ne inchinam lui Dumnezeu si-I cerem cu smerenie mila Sa. A doua bunatate este ca, prin metanii, se smereste trupul salbatic si se face linistit si nepatimas. Iar a treia este ca metaniile ne daruiesc si sanatatea trupeasca, aducandu-i astfel omului indoita sanatate.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul – Despre rugaciune)

BUCURIE

 BUCURIE, BUCURIE, BUCURIE

sursa: pinterest

La un an si noua luni de la nasterea primului nostru nepotel Matei-Bogdan, azi a vazut lumina zilei fratiorul lui, Alexandru-Marius. Un pruncusor dolofan de 3,600 kg, lungut de 53 cm.

          Puiul de om a venit pe lume la prima ora a diminetii, aducand bucurie multa parintilor, bunicilor, strabunicilor.

          Parca ieri ieseam cu Anduta la plimbare prin parc si azi este mamica a doi baietei minunati, doua “minuni”, asa cum ii place ei sa spuna.

          Te felicit puiul meu drag si iti doresc sanatate multa si putere alaturi de sotul tau, ca sa va cresteti “minunile”.

 

sursa: pinterest

Bine ai venit puiutul  drag al bunicilor. Sa fii sanatos si sa ai viata plina de bucurii alaturi de fratiorul si parintii tai.

PSALMODIA

 Pentru rugaciunile Sfantului mare Mucenic Iacob Persul si ale Sfintilor Cuviosi Natanael si Pinufrie, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 PSALMODIA INDULCESTE SI LINISTESTE SUFLETUL

 -Gheronda, desi am inteles cat de mult ajuta rugaciunea “Doamne Iisuse”, totusi nu o pot rosti neincetat.

-Cand iti vine greu sa rostesti Rugaciunea, sa psalmodiezi incet. Si psalmodia este o rugaciune. Psalmodia aduce in inima o linistire, o indulceste si o incalzeste cu duhovnicestile ei calorii. Astfel se creeaza cele mai bune conditii pentru rostirea cu ravna a rugaciunii. Pentru mine, butoanele pe care apas ca sa mearga viata duhonviceasca sunt: studiu putin, insa care sa te trezeasca, rugaciunea “Doamne Iisuse”, metaniile, psalmodia.

-Gheronda, cand fac un lucru de mana nu ma rog, desi am liniste.

-Straduieste-te cat poti ca in paralel cu lucrul de mana pe care il faci, sa ai ca rucodelie si Rugaciunea si psalmodia linistita. Acum, pentru o perioada, sa rostesti Rugaciunea, iar in celelalte doua treimi cat lucrezi, sa canti diferite tropare care te misca sufleteste. Cu rugaciunea si psalmodia linistita pastrezi dumnezeiescul Har inlauntrul tau.

-Gheronda, cand sunt mahnita, ma port cu asprime cu surorile. Dar pentru purtarea mea urata ma cuprinde o mahnire si mai mare.

-Psalmodia linistita te va ajuta mult. Sa psalmodiezi mereu incet atat in chilia ta, cat si la ascultare. Chiar si pe animalele salbatice le linisteste, cu atat mai mult pe om. Vezi, leul, lupul, atunci cand aud o psalmodie, stau linistiti ca mieluseii si asculta. Nu spun ca tu esti salbatica, ci ca tanghalachi exploateaza mahnirea ta si te face sa te porti urat. De aceea, daca psalmodiezi incet, vei simti o dulceata in inima si le vei vedea pe surori cu alti ochi, cu dragoste.

-Gheronda, cand ma inabusa gandurile nu pot nici sa citesc, nici sa ma rog.

-Nu poti nici sa canti ceva incet? In aceste cazuri, atunci cand psalmodiaza cineva, seamana cu taranul pe arsita, care are de secerat un ogor inabusit de spini, cu spicele culcate la pamant. Incepe, bietul taran, sa cante in timp ce secera. Si uite asa, cu cantarea uita si de el si de caldura si sfarseste seceratul cu bucurie. Se foloseste si din roadele putinei recolte, si simte apoi si odihna.

-Gheronda, uneori simt inlauntrul meu o greutate. Este de la ispititor?

-Stii ce sa faci? Cand simti inlauntrul tau aceasta greutate, sa nu-i dai nici o importanta, ci sa spui:”Amaratu-s-a iadul, ca s-a amarat” si sa psalmodiezi incet. Sfantul Ioan Scararul spune ca psalmodia este pentru monah arma care alunga mahnirea. Si eu, tuturor celor care trec prin incercari si sunt mahniti, le spun sa cante diferite tropare.

-Gheronda, uneori imi vine cu insistenta un gand urat. Cum sa-l alung?

-Sa canti un Axion (“Cuvine-se cu adevarat”) si vei vedea ca tangalachi isi va strange calabalacul si va pleca. Psalmodia este dispretuirea diavolului.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul – Despre rugaciune)

 

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfantilor Sfintiti Mucenici Clement, episcopul Romei si Petru, episcopul Alexandriei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

 PARTICIPAREA LA SFANTA LITURGHIE

            Crestinii din vremea Apostolilor participau la Sfanta Liturghie nu numai duminica si sarbatoarea, ci in toate zilele. Iata ce ne spune Sfanta Scriptura: “Si in fiecare zi ei staruiau intr-un cuget in templu” (Faptele Apostolilor 11, 46).

            Ne emotioneaza adanc, pana la lacrimi, cand citim despre credinta si evlavia cu care se adunau crestinii zilnic la Sfanta Liturghie in vremea aceea. Orice munca era subordonata datoriei de a fi prezent la slujbele religioase, datorie pe care o indeplineau cu nespusa placere. Nu putea sa-i retina acasa nici frigul, nici foamea, nici departarea, nici greutatea drumului, nici munca zilnica si nici alte pericole mai mari. Atat de puternica era evlavia lor, incat la Sfarsitul Sfintei Liturghii, preotul trebuia sa strige cu glas puternic:

-Fratilor, cu pace sa iesim; Sfanta Slujba s-a terminat. Mergeti in pace, caci v-ati indeplinit datoria. Dumnezeu este multumit de credinta si evlavia voastra; rugaciunile voastre au ajuns inaintea tronului Sau. Insusi Mantuitorul Hristos le-a prezentat Tatalui Ceresc. Mergeti in pace!

            Cat de emotionant si demn de urmat este zelul crestinilor de atunci, pentru crestinii de astazi, care, din nefericire, multi au fata de Sfanta Liturghie o atitudine indiferenta si neglijenta.

            Dupa cum, odinioara, preotul, dupa Sfanta Liturghie, trebuia sa zica tuturor: “Cu pace sa iesim”, astazi ar trebui sa strige: “Cu pace veniti ca sa putem oficia Sfanta Liturghie”.

            Crestinii de demult nu mai voiau sa plece din biserica de dragul slujbei, iar astazi crestinii vor sa plece cat mai repede din Biserica de dragul lumii din afara cu placerile ei amagitoare.

            Se spune, din vechime, ca sfarsitul lumii va fi atunci cand pe pamant nu se va mai savarsi Sfanta Liturghie.

 

(Istorioare moral-religioase)

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Antonie de la Iezerul Valcii, ale Sfantului Ierarh Amfilohie, episcopul Iconiei si Grigorie, episcopul Acragandelor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

SA ASCULTAM SI SA NE RUGAM

            Un crestin ortodox, intra odata in biserica din localitatea vecina, in timpul Sfintei Liturghii. Se inchina pe la toate icoanele, facand matanii, desi in acest timp legile bisericesti opresc inchinaciunile, ca sa nu se tulbure Sfanta Slujba si, dupa oarecare frecus prin biserica isi gasi un loc mai in fata. Curand dadu semne de plictiseala si se tot uita in toate partile. Desi lumea toata se afla invaluita de atmosfera tainica a rugaciunii, el zise unui credincios de alaturi:

-Spune-mi, te rog, ce v-a predicat preotul duminica trecuta?

Acesta, dupa cateva clipe de gandire, ii raspunse, cu zambetul pe buze si in soapta:

-Printre altele, ne-a invatat ca sa avem mare grija, sa nu ne miscam prin biserica in timpul Sfintei Liturghii, sa nu vorbim,ci sa ascultam cu atentie si sa ne rugam!

 

(Istorioare moral-religioase)

 

MFC-CASCADE

CANTECUL APEI

sursa: Pinterest

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen.

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfintilor Apostoli Filimon, Arhip, Onisim si Apfia si ale Sfintei Mucenite Cecilia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

 SFANTA SPOVEDANIE SI SFANTA IMPARTASANIE

             O femeie, care ducea o viata plina de pacate, se hotari sa nu mai greseasca deloc. Si reusi, dar se simtea tulburata si avea sufletul impovarat. Se duse la preot si-i spuse ce avea pe suflet, cerandu-i sfatul. Preotul ii spuse:

-Vrei cu adevarat sa-ti speli sufletul de intinaciunea pacatelor?

-Da, parinte, vreau din toata inima!

-Este si foarte greu si este si foarte usor, in acelasi timp, zise preotul! Daca dumneata crezi ca iti vei putea spala sufletul fara ajutorul lui Dumnezeu, lucrul acesta este foarte greu, aproape cu neputinta; daca, insa, crezi ca numai Dumnezeu poate spala pacatele noastre, atunci este foarte usor. Si pentru ca te vad inca mirata, imi fac datoria de a-ti aminti ca noi, crestinii ortodocsi, avem de la Domnul Hristos niste leacuri minunate; dintre acestea amintesc:SPOVEDANIA (MARTURISIREA) facuta cu lacrimi si zdrobire de suflet si SFANTA IMPARTASANIE (EUHARISTIA, CUMINECATURA, LEACUL NEMURIRII).

            Si femeia facu o spovedanie buna, lua LEACUL NEMURIRII (Sfanta Impartasanie) si capata linistea si multumirea sufleteasca pe care le dorea atat de mult.

 

(Istorioare moral-religioase)

PILDA

 Pentru rugaciunile Maicii Domnului, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

CREDINTA SI TARA

            Intr-o cazarma un soldat gasi o cruciulita cu un lant, desigur pierdute de cineva. Le atarna de creanga unui copac din curtea cazarmii si striga in bataie de joc:

-Ba, care ai pierdut cruciulita si lantisorul si ai curajul sa vii sa le iei?!

            Un soldat se apropie linistit si, luand cruciulita, zise:

-Mama mi-a pus-o la gat cand am plecat si tin mult la acest dar al ei.

            Toti amutira in fata acestui soldat pentru sinceritatea si curajul lui, iar un ofiter care vazuse din intamplare ce se petrecuse, le zise tuturor:

-Cel care stie sa-si apere cedinta in felul acesta stie sa-si apere tara tot atat de bine.

            Toti cei de fata ramasera fara glas si avea ochii scaldati in lacrimi.

 

(Istorioare moral-religioase)

PLIMBARE

 Duminică de noiembrie

Week-endul a început vineri, cu o călătorie la mănăstirea Dintru-un lemn, despre care v-am povestit aici, a continuat sâmbătă cu participarea la Sfânta Liturghie, drumul spre casa și sărbătorirea celor 28 de primăveri ale Denisei, prietena fiului nostru Mihai și s-a încheiat duminică cu participarea la Sfânta Liturghie și o plimbare prin parc. Daca in alte zone ale țării, duminică a nins ca în povești, la noi a fost o zi geroasa cu soare. Cu toate acestea, in parc era multa lume, mulți copii, bucurandu-se din plin de razele blânde ale acestuia. Și noi ne-am plimbat ronțăind floricele de porumb. 

A fost atât de frig, încât mi-au înghețat mâinile pe punguța de floricele. 

Tot plimbandu-ne pe lângă lac mi-am amintit că, atunci când eram copil și părinții mă trimiteau duminica la patinoarul din incinta parcului, eu preferam sa patinez pe gheata formata în albia acestuia, in ochiurile de apa ramase. Și asta, din mai multe motive: eram pe acolo doar două-trei persoane, astfel că puteam patina în liniște ascultând muzica de la patinoar, iar banii pentru bileul de intrare și pentru ceaiul cald ii economiseam și puteam sa cumpăr cărți.

Am admirat ultimele flori de anul acesta, care ne-au incantat cu frumoasele lor culori.

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Grigrie Decapolitul, ale Sfantului Mucenic Dasie si ale Sfantului Ierarh Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

 RUGACIUNEA

(din inima, staruitoare si cu credinta)

Anul 1814. Intreaga Europa era bantuita de razboaiele care nu mai conteneau. Orasul Schleswig din Danemarca vazuse cu durere retragerea trupelor ocrotitoare si populatia ramasa in voia sortii traia clipe de groaza, simtind apropierea dusmanilor. Rusii si Suedezii erau aliati si in curand puhoiul cotropitor se va napusti si asupra acestui pasnic oras, ramas fara aparare.

            La marginea orasului, tocmai la drumul mare era o casuta, in care toti ai casei erau in mare neliniste. Cu spaima zugravita pe fete si cu deznadejde in priviri, erau atenti la orice zgomot din afara.

            In mijlocul lor, batrana bunica, impovarata de ani si necazuri, cu ochii inlacrimati se ruga: “O, Doamne Dumnezeule, numai catre Tine, imi indrept tot focul inimii mele. Tu ne esti sprijin si ajutor. Ca sa nu se apropie dusmanul de noi, inconjoara-ne, cu ziduri de aparare, Atotputernice!”

            Alaturi de dansa, un tinerel de vreo 20 de ani, strain de cele sfinte, ca unii tineri de lume noua, cunoscator ale invataturilor lumesti, dar nu in cele ale Bisericii lui Hristos, o priveste cu dispret, zicandu-i: “Hei, bunico draga, dusmanii se apropie de noi si Dumnezeul tau este departe foc. Chiar daca te-ar auzi acum – ceea ce este imposibil – cum crezi ca ar putea cineva, asa la repezeala, sa-ti inalte ziduri de aparare in jurul casei?!”. “Dragul meu, raspunse batrana cu blandete, credinta mea e neclintita. Dumnezeu poate sa ne inconjoare cu ziduri, daca asa va fi voia lui Sfanta. Lui ma voi ruga neincetat”.

            Dar iata, vuiet, larma, zgomote, cantece, strigate si urlete se aud dinafara. Navalitorii, indarjiti de asprimea razboiului, de foame si de frig, patrund prin case cu salbaticie. Dar netulburata, batranica cu credinta se ruga mai departe. Dupa cum credina ei infruntase batjocura tanarului sau nepot, tot asa de neclintita era si acum, cand groaza domnea in jur.

            Vazand cu spaima cum se apropia zgomotul infricosator al dusmanilor, tanarul nepot se apropie de bunica lui si o ruga sa taca, ca nu cumva dusmanii, atrasi de cuvintele rugaciunii pe care batrana le rostea cu voce tare, sa patrunda si in casa lor. Dar batrana nu-l auzea, ci mai fierbinte si mai statuitor se ruga: “…, cu ziduri de aparare ne inconjoara pe noi Doamne!”

            Un fapt extraordinar se petrecu: de dimineata si pana seara tarziu, armata dusmana trecu necontenit prin fata micii casute, fara ca vreun picior de dusman sa-i fi trecut pragul. Afara viscolea. Batrana zise catre ai casei intr-un tarziu: “Trageti oblonul, copii, si odihniti-va, iar eu voi veghea mai departe in rugaciune”.

            Afara se auzeau ropote de cai, zgomote de arme, strigate, tipete. In casele vecine patrundeau zeci de inamici care devastau, loveau, raneau si raspandeau teama si groaza, in randul celor pasnici.

            Cat e noaptea de lunga batrana si-a zis fara intrerupere rugaciunea ei: “Cu zid de aparare, ne inconjoara, Doamne….”. Pe afara de mult orice zgomot a amutit. Zorile zilei patrund, ca o raza de nadejde intr-un suflet chinuit. Batrana, dupa ce isi incheie rugaciunea cu cateva cuvinte de multumire catre Domnul, trimite pe nepotul sau sa vada ce-or mai fi facand bietii lor vecini.

            Baiatul trase usa, caci in afara nici ca se putea deschide, caci zapada troienita se inalta ca de doi metri in jurul casei. Toata familia privea uluita troienele de zapada din jurul casei.

            Nepotul striga uimit si el de ceea ce se intamplase: “Bunico draga, uita-te bne, caci iata in jurul casei noastre, cu adevarat se afla un zid de aparare. Bunul Dumnezeu, ti-a ascultat rugaciunea si a facut cu noi o minune”.

            “Da, zise batrana, palida de atata priveghere de o noapte intreaga, dar fericita ca Dumnezeu i-a ascultat rugaciunea si i-a ocrotit pe toti ai ei, intr-adevar Dumnezeu cu ziduri de aparare ne-a inconjurat”.

            Si…. tanarul de lume noua, infumurat de invataturi desarte si necredincios pana acum, deveni un alt om, saruta cu lacrimi mana batranei sale bunici, ingenunche in locul ei si….. din cuget smerit se ruga lui Dumnezeu, pentru intaia oara.

 

(Istorioare moral-religioase)

URMAREA MAICII DOMNULUI (XIX)

 Pentru rugaciunile Sfantului Proroc Avdie si ale Sfantului Mucenic Varlaam, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 INFRANAREA LIMBII II ADUCE OMULUI PACE SI LINISTE

           Citind toata Evanghelia, te vei minuna, desigur, de tacerea mea. Vei afla ca am vorbit putin, dar totdeauna bine si drept. Am vorbit Ingerului in odaita mea, am vorbit cu Fiul meu in templu, cu Elisabeta, cand m-am intalnit cu ea si am mai vorbit la nunta din Cana Galileii.

          Mi-am pazit totdeauna limba mea, ca sa nu spuna nimic ce putea supara pe Dumnezeu si pe oameni. Acelasi lucru fa-l si tu, fiule, daca vrei sa te bucuri de pacea inimii.

          Cine ti-a adus pana acum mai multe tulburari decat limba ta? Cand te trezesti dimineata, nu-i adevarat ca indata te gandesti cu neplacere la cuvintele nesocotite ce le-ai spus in ziua dinainte?

          Baga de seama despre ce vorbesti, in ce fel vorbesti si catre cine vorbesti. Cantareste fiecare vorba si gandeste-te ce urmari poate avea.

          Omul intelept nu vorbeste tot ce-i vine in gura, ci numai ceea ce se cuvine. Cu cat vei intrebuinta mai putine cuvinte, cu atat vei fi socotit mai intelept. Nu te obisnui a spune glume, pentru ca fara sa bagi de seama vei spune in gluma si lucrurile serioase si nu te vei folosi cu nimic.

          O piatra aruncata nu se mai intoarce inapoi, tot asa nu se mai intoarce nici o vorba spusa. Nu este permisa dezvinovatirea bunei intentii si facand asa, vei fi socotit ca imprudent si flecar.

          Nu dezvalui in public ceea ce prietenul ti-a spus in secret, aceasta e necredinta grea, daca a produs dezbinari grele! Vorbeste cu bagare de seama despre ceea ce nu stii, pentru ca sa nu gresesti sa nu treci drept om prost.

          Cuvinte rusinoase si necuviincioase sa nu iasa din gura ta, pentru ca ele arata ca cel ce le rosteste are un sfulet necurat. Nu descoperi greselile aproapelui tau, ci taci si-l dezvinovateste pe cat poti, atunci cand altii vorbesc cu rautate. Ce-ti foloseste daca tu spui in public greselile altora?

          Tie nu-ti place ca altii sa vorbeasca despre greselile tale, si atunci tu de ce vorbesti despre aproapele tau ceea ce nu te priveste? De vei iubi tacerea, te vei simti adesea mai multumit, decat daca ai fi vorbit.

          Cinstea omului se poate darama cu o singura vorba, dar nu i-o poti da inapoi nici cu o suta de vorbe.

          Mintea cea inteleapta sa fie calauza limbii tale, si dragostea si frica de Dumnezeu sa fie stapana in toate cuvintele tale.

          Urmeaza-ma pe mine!

 (Viata, Urmarea si Psaltirea Maicii Domnului – Mama Noastra)

DESPRE CANOANELE MAICII DOMNULUI

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Platon, Roman si Zaheu, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

CANOANELE MAICII DOMNULUI AJUTA MULT LA RUGACIUNE

-Gheronda, cum ajung s-o iubesc pe Maica Domnului?

-Sa citesti in fiecare zi Canoanele ei. Ele te vor ajuta foarte mult s-o iubesti pe Maica Domnului. Sa vezi dupa aceea ce va face Maica Domnului! Iti va da multa mangaiere.

-Gheronda, Maica Stareta mi-a spus ca am trebuinta de trezire. Ce imi poate aprinde din nou ravna?

-Sa citesti in fiecare zi un canon din Canoanele Maicii Domnului si vei vedea ca vei dobandi noblete. Fa aceasta ca un canon. Daca nu poti sa citesti un canon intreg, sa citesti primul tropar de la fiecare cantare si podobiile care se afla la sfarsitul canonului.

-Gheronda, ca sa ma ajut in rugaciune, pot sa-mi randuiesc o perioada de timp in care sa ma rog si sa nu ma opresc pana ce nu trece acel timp?

-In aceasta perioada poti rosti Rugaciunea lui Iisus, dar sa faci intre timp si un Paraclis sau sa citesti Canoanele Maicii Domnului.

-Gheronda, cand sa citesc Canoanele Maicii Domnului, seara sau dimineata?

-Este mai bine sa-l citesti dimineata, astfel incat ceea ce ai citit sa-ti staruie in minte toata ziua. Si cand esti la ascultare poti sa intrerupi putin lucrul si sa citesti un canon din Canoanele Maicii Domnului.

          Canoanele Maicii Domnului ajuta foarte mult. Incalzeste inima, misca sufleteste. Imi aduc aminte de Ieromonahul Chiril, egumenul Manastirii Cutlumus. Acesta, atunci cand citea Canoanele Maicii Domnului, nu se putea opri din suspine si lacrimi. Chiar si o singura noima din Canoanele Maicii Domnului iti poate schimba sufletul.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul – Despre rugaciune)