POVETE DUHOVNICESTI

 

FERICITI CEI CE PLANG, CA ACEIA SE VOR MANGAIA

1.     SUPARARILE

 Intr-o inima ortodoxa, durerea si intristarea pentru pierderea unei persoane iubite se sting degraba, sub lumina adevaratei intelepciuni. Peste putina vreme, locul durerii este luat de o noua cunostinta, asupra careia domneste credinta si nadejdea. Aceasta cunostinta nu numai ca spala sufletul de orice urma de tristete, dar il umple de bucurie si desfatare.

Credinta da aripi si il elibereaza. Aceasta libertate se manifesta in viata omului ca o stabilitate ce aduce liniste. Ea nu este clintita din loc nici de intamplari bune, nici de cele rele. Organul care taie lanturile si ne elibereaza este mintea curatita si plina de har. Mintea, care este in stare sa discearna si sa scoata la lumina adevarul, lucrurile ascunse, cauzele tainice si scopurile fiecarui fapt si ale fiecarui concurs de imprejurari. Iar curatirea mintii se face prin pazirea neincetata a gandurilor, prin citirea Sfintelor Scripturi si a Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu si prin taierea poftelor si placerilor trupesti. Toate acestea insa nu vor duce la nici un rezultat bun daca nu sunt acoperite mereu de valul rugaciunii vii si neincetate, care Il face pe Dumnezeu sa ne apere si sa ne intareasca.

(Sfantul Macarie de la Optina – Poveste duhovnicesti)