CUVINTE DE FOLOS PENTRU MIRENI (III)
“-Multi credinciosi spun
ca au slabit in rugaciune si nu se mai pot ruga. Ce sa facem ca sa avem ravna
si evlavie pentru rugaciune.
-Credinciosii nu trebuie sa
inceteze a se ruga macar cu mintea. Aceste momente de vid, sau de urcus, sau de
coboras, se constata si-n lumea sfintilor, pentru smerenia lor.
Dumnezeu cumpaneste darurile
cu fiecare, pentru un echilibru duhovnicesc. Unii pierd din calitatea
rugaciunii, altora, care s-au rugat cu smerita inima, le-a venit un fel de
mangaiere, iar apoi cu parere de sine se roaga sa le vina numai mangaieri, si
este o simpla amagire, un fel de a se targui. Astfel de mangaieri pot veni si
de la diavolul, ca simti falsa satisfactie a amagirii.
Diavolii sunt bucurosi sa te
tina in starea aceasta de falsa linistire, ca tu sa ramai insensibil fata de
adevarata managaiere a unei rugaciuni rupte, fara interes si fara oprire. Roaga-te
smerit s-aduci pe Dumnezeu in inima ta, decat sa te inalti cu mintea si sa te
ratacesti cumva pe sus. Ca mai bine este sa nu fii nimic decat sa fii eroul
altcuiva si nu al lui Hristos.
De rugaciune avem nevoie fara
de incetare, pentru ca este cuviincioss a fim mereu cu Dumnezeu. Si apoi suntem
panditi de cel rau, de asemenea, fara incetare.
Mila lui Dumnezeu este cu noi,
sa nu se teama nici o inima plecata, caci suntem rascumparati cu Sangele
Mantuitorului si pretuim deci cat pretuieste El.
Sunt multi care, daca se roaga
cineva din ai lor sau multi alti traitori crestini, se amagesc sa creada, macar
ca traiesc intr-o condamnata nepasare, ca vor avea si ei fericita binecuvantare
a acelora. E bine sa se stie din vreme ca, prin florile lor, buruienile
campului se roaga in zadar sa fie iertate de coasa.
“Nu este rusinos pentru un om a
cadea strivit de dureri, ci e rusinos de a muri nepasator si istovit de placeri””
(sursa: arhimandrit Arsenie
Papacioc – Mici indemnuri spre mantuire)
Să ne ajute Dumnezeu ca prin rugăciune să îi încredințăm lui Lui întregul suflet, toată inima și toată viața!
RăspundețiȘtergere