Acatistul zilei – 17 ianuarie
Acatistul Sfantului
Antonie cel Mare
Condacul 1
Fugind de intunericul
cel negru al Egiptului, ai cautat pamantul cel de viata datator al pustiului.
Prin infranare si nevointa vestejind saltarile trupului, prealaudate, te-ai
facut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetatorule, celor ce canta: Bucura-te,
Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Om cu firea te-ai aratat,
parinte, dar te-ai vazut impreuna cetatean cu ingeri, caci ca un fara de trup
ai vietuit pe pamant, Preacuvioase Antonie, lepadand toata purtarea de grija a
trupului; pentru aceasta graim tie:
Bucura-te, odrasla cucernicului parinte;
Bucura-te, ramura credincioasei maicii sfinte;
Bucura-te, vlastarul cel nevestejit al Egiptului;
Bucura-te, povatuitorul cel mare al pustiului;
Bucura-te, ca din tinerete lui Hristos ai urmat;
Bucura-te, ca fireste de trup te-ai departat;
Bucura-te, aratatorule al cailor monahicesti;
Bucura-te, cel ce voiesti mantuirea muritorilor;
Bucura-te, izbavitorul din inselaciuni ai celor multi;
Bucura-te, datatorul raurilor de tamduiri;
Bucura-te, prin care Dumnezeu s-a preainaltat;
Bucura-te, prin care satana s-a rusinat;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Vazandu-te pe tine, de
Dumnezeu purtatorule, vrajmasul, la inaltime ridicat, se ispitea a te impiedica
de la toate faptele bune; insa dupa putin s-a rusinat de
sporirea ta, care, nevoindu-te cu trupul si inaltindu-te cu sufletul, cantai
lui Dumnezeu: Aliluia!
Avand cunostinta celor
ce sunt ca si cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trecatoarele desfatari ale
vietii; deci in mormant inchizandu-te, prin multe necazuri te-ai inteleptit,
nadejdea spre Dumnezeu punandu-ti; pentru care auzi acestea:
Bucura-te, insuflatorule al nadejdii in
Dumnezeu;
Bucura-te, pierzatorule al nebuniei vrajmasului;
Bucura-te, cel ce nu te inspaimanti de ranirile lui;
Bucura-te, biruitorul uneltirilor lui;
Bucura-te, lauda cea vestita a pamantului Egiptului;
Bucura-te, cel mai stralucit decat toti monahi, lumina cea mai stralucita;
Bucura-te, floarea cea de Dumnezeu impodobita a cuviosior;
Bucura-te, frumusetea cea preastralucita a sfintilor;
Bucura-te, luminat deslusitor al inteleptilor;
Bucura-te, luceafarul stralucitor al luceferilor;
Bucura-te, izvorul cel viu al pustiei;
Bucura-te, glasul cel puternic, risipitor al trandaviei;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Puterea Celui Preainalt
tare te-a facut in toate, Antonie fericite, ca vazand pornirea vrajmasilor cea
neputincioasa venind asupra ta, neclintit ai ramas si, cu darul inconjurat
fiind de toate partile, cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Avand dumnezeiasca
dorinta, inca mai mult a fi necajit, cugetatorule de Dumnezeu, ai vazut
dumnezeiescul har; ca din cer lumina pogorandu-se, te-a cercetat pe tine in
nevointa, si glas ai auzit, intarindu-te si graind:
Bucura-te, fiule al dumnezeiestii lumini;
Bucura-te, locas al Duhului Sfant;
Bucura-te, faclia cea nestinsa a linistii;
Bucura-te, canonul cel preadrept al infranarii;
Bucura-te, privirea cea preadulce a ingerilor si a oamenilor;
Bucura-te, marirea cea laudata a celor alesi;
Bucura-te, izgonitorule al patimilor omenesti;
Bucura-te, imbogatitorule de dumnezeiesc har;
Bucura-te, parinte intaistatator al parintilor;
Bucura-te, preacinstite iscusit pazitor al celor neinsotiti;
Bucura-te, cel ce covarsesti intru cunostinta pe cei intelepti;
Bucura-te, cel ce intaresti pe credinciosii cei cazuti ridicandu-i;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Aprins find de
dumnezeiasca dorinta, catre muntele pustiului ai alergat, Antonie,
bucurandu-te; iar cel naravit intru rautate, un disc mare de argint a pus
inaintea ta, insa tu ca pe un gunoi defaimandu-l cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Nevoindu-te mai presus
de fire, Parinte Antonie, si biruind relele viclesuguri diavolesti, mai presus de acestea te-ai aratat; deci, facandu-te
cetatean al pustiei, auzi acestea:
Bucura-te, canonul si temelia pustnicilor;
Bucura-te, plangerea impotriva raior vrajmasi;
Bucura-te, slujitorule al slujbelor celor mai bune;
Bucura-te, datatorule al celor ce cer cele dumnezeiesti;
Bucura-te, ca rau ai patimit, vrajmasului impotrivindu-te;
Bucura-te, ca, unindu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;
Bucura-te, minunea cea preaveselitoare a ingerilor;
Bucura-te, cel ce esti rana grea a demonilor;
Bucura-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;
Bucura-te, inaintestatator al credinciosilor;
Bucura-te, prin care s-au desertat cetatile;
Bucura-te, prin care munti in cetati s-au schimbat;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Vrand a trece Nilul,
parinte de Dumnezeu purtatorule Antonie, luntre neaflandu-se, te-ai suit pe un
crocodil, mergand spre cercetarea rugatorilor tai, cantand impreuna cu dansii
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Vazandu-te tinerii
Egiptului in pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, si auzand
invatatura ta, s-au schimbat cu dumnezeiasca schimbare; pentru care, slavind pe
Dumnezeu, graim tie:
Bucura-te, cel ce esti om intre ingeri;
Bucura-te, cel ce esti inger intre oameni;
Bucura-te, cel ce, prin pildele tale, pamantul l-ai facut cer;
Bucura-te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai surpat spranceana demonilor;
Bucura-te, cel ce ai inaltat viata muritorior;
Bucura-te, tainuitorule al dumnezeiestii stapaniri cea in trei Sori;
Bucura-te, povatuitorule al dumnezeiestii petreceri;
Bucura-te, ridicarea celor cazuti;
Bucura-te, mantuirea multora;
Bucura-te, ca ne povatuiesti pe noi a urma tie;
Bucura-te, ca urmand povetelor tale, adunam sufletului bogatie;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Propovaduitor al dreptei
credinte celor fara de Dumnezeu te-ai aratat si voind a te face mucenic, cu
barbatie in oras ai intrat; dar, neimplinindu-ti dorinta, cu singura bunavointa
te-ai facut desavarsit nevoitor, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Ca un luceafar in
pustiul Egiptului stralucind, intunericul inselaciunii ai gonit si, savarsind
pururea tamaduiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslavit; pentru care primesti de
la noi acestea:
Bucura-te, prin care se impodobesc
cuviosii;
Bucura-te, prin care oamenii se mantuiesc;
Bucura-te, dunmezeiasca mangaiere a bolnavilor;
Bucura-te, harul cel dumnezeiesc al calatorilor;
Bucura-te, ca ai vindecat prin rugaciune pe cea indracita;
Bucura-te, preafericite, cel ce de toti te-ai departat;
Bucura-te, ca indata in pustie ai fugit;
Bucura-te, cel ce viata ingereasca ai uneltit;
Bucura-te, cel ce te-ai facut dumnezeiesc slujitor;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat pentru noi mijlocitor catre Domnul;
Bucura-te, povatuitorul poporului catre Dumnezeu;
Bucura-te, impaciuitorul oamenior cu Dumnezeu;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Ramanand in muntii
pustiului marele Antonie, hrana de la saracini avea, apoi lucrand pamantul, cu
grau si cu finice se hranea, fiarele infricosandu-se, iar pe credinciosi
indemnandu-i a canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Nou oras ai aratat
adancimea pustietatii, Antonie fericite, cel deopotriva cu ingerii; caci ca un
alt Ierusalim si Sinai
muntele tau s-a preamarit, si ca un alt Moise si Ilie aratandu-te, auzi
acestea:
Bucura-te, al doiea Moise cu faptele;
Bucura-te, al doilea Ilie cu chipurile;
Bucura-te, cel ce blandetii lui David te-ai asemanat;
Bucura-te, cel ce cararile Botezului ai urmat;
Bucura-te, cel ce ai izvorat apa monahilor in loc insetat;
Bucura-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemanat;
Bucura-te, cel ce in fiecare zi ai sfatuit pe monahi;
Bucura-te, cel ce ai povatuit indeosebi pe cei gresiti;
Bucura-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
Bucura-te, cel ce ai indreptat pe cei slabanogi;
Bucura-te, cel ce ai gonit patimile cele sufletesti;
Bucura-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupesti;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Straina minune! Vazand
vanarea in multe feluri, nicidecum nu te-ai inspaimantat, de trei ori fericite;
iar vanatorul, dumnezeiasca ta fata vazand, de frica fiind cuprins, indata a
murit, facandu-te tu pilda tuturor celor ispititi, a canta lui Dumnezeu:
Aliluia!
Cu totul vesel te-ai
aratat, vazand inaltarea sufletului lui Ammun, pe care ai aratat-o celor
impreuna cu tine intrebat fiind de dansii, de Dumnezeu purtatorule Antonie;
deci, vazand sfintenia ta, minunandu-ne, graim tie:
Bucura-te, insuti vazatorule al tainelor;
Bucura-te, trecatorule cu vederea al pamantestior lucruri;
Bucura-te, luminarea adevarata a celor necunoscatori;
Bucura-te, grabnica supunere a supusilor;
Bucura-te, ca pe cele viitoare, ca pe cele de fata le vedeai;
Bucura-te, ca aratai cu putinta pe cele cu neputinta;
Bucura-te, ca ai mantuit pe tinerii cei indraciti;
Bucura-te, cel ce ai tamaduit pe cei bolnavi de ochi;
Bucura-te, cel ce vedeai inaltarea sufletelor;
Bucura-te, cel ce mai inainte spuneai iesirea lor;
Bucura-te, toiagul cel bun al monahilor;
Bucura-te, cinstita impodobire a credinciosilor;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Tot darul cel
dumnezeiesc, ca si Pavel ai primit, ca cel ce te-ai facut si tu, toate tuturor,
pe toti covarsindu-i Antonie, pana si in vazduh te-ai rapit, cuvioase; pentru
care, incutremurat cu totul cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Pe ritorii cei mult
vorbitori, ca pe niste pesti fara de glas i-ai aratat prin cuvintele tale, de
Dumnezeu purtatorule, ca, ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale
asemanandu-le cu lucrurile, te-ai facut minunat si marit; pentru aceasta cantam
tie:
Bucura-te, versul intelepciunii lui
Dumnezeu;
Bucura-te, vistieria cuvintelor Lui;
Bucura-te, cel mai intelept decat toti filozofii;
Bucura-te, cel mai iscusit si mai inalt in cuvinte;
Bucura-te, preamarita auzire si graire a celor intelepti;
Bucura-te, preacinstita oglindire a monahilor si a tuturor celor ce te cauta;
Bucura-te, cel ce veselesti auzul credinciosilor;
Bucura-te, cel ce ai dezlegat impleticirile filozofilor;
Bucura-te, fiu al lui Dumnezeu, dupa impartasire;
Bucura-te, inaltarea preacuviosior dupa straduire;
Bucura-te, prin care s-a infiintat monahismul; Bucura-te, prin care s-au
indreptat credinciosii;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Grabindu-te, de Dumnezeu
purtatorule parinte, dupa porunca dinainte primita de la Dumnezeu, te-ai dus
catre Pavel Tebeul; si, impiedicandu-te de multe ispite, nu
te-ai infricosat de relele intimplari si, dobandind ceea ce doreai, ai incetat
intristarea, cantind lui Dumnezeu: Aliluia!
A doua oara, facand
calatoria marele Antonie si grabindu-se catre Pavel Tebeul, a vazut inaltarea
sufletului lui; deci, alergand si gasindu-l mort, l-a ingropat, luandu-i
imbracamintea; pentru care graim lui:
Bucura-te, inger purtator de trup;
Bucura-te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;
Bucura-te, cel ce ai vazut nevointele lui Pavel;
Bucura-te, slujitorul ingroparii lui;
Bucura-te, cel ce ai istorisit vietuirea lui;
Bucura-te, cel ce te-ai imbogatit cu a lui faptura buna;
Bucura-te, cel ce mai inainte ai cunoscut inselaciunea eresurior;
Bucura-te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;
Bucura-te, cel ce ai gonit primejdia eresului;
Bucura-te, partasul dreptei cunostinte;
Bucura-te, buna mireasma a pustiurilor;
Bucura-te, buna insuflare a monahilor;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Nevoind Valachie, cel de
cele arienesti cugetator, a cunoaste pe Fiul, Dumnezeu preainalt, te-ai pornit
impotriva lui, Antonie; si el, ticalosul, luand cele dupa faptele sale, de cal
a fost ucis, iar tu lui Dumnezeu cantai: Aliluia!
Lumina, trimisa de
Luminatorui cel mare, aratandu-te tu Antonie, ai luminat pe toti, si pe ucenici
tai sfatuind, mai inainte le-ai aratat mutarea ta din viata de aici; iar ei, de
intristare fiind cuprinsi, cantau tie acestea:
Bucura-te, mangaierea noastra;
Bucura-te, incurajarea tuturor;
Bucura-te, hranitorul celor flamanzi de cele ceresti;
Bucura-te, sfatuitorul celor doritori de cele sufletesti;
Bucura-te, ca iesirea ta mai inainte ai cunoscut-o, de Dumnezeu purtatorule;
Bucura-te, urmatorule ai inteleptitilor de Dumnezeu apostoli;
Bucura-te, prin care pamantenii se lauda;
Bucura-te, prin care inteleptii se apara;
Bucura-te, desfatarea slavei tale celei negraite;
Bucura-te, amintirea hranei tale celei sfinte;
Bucura-te, ca invataturile tale cu drag le primim;
Bucura-te, ca ne mantuim sufletul urmandu-ti sfaturile;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
De mare dar s-a invrednicit marele
Atanasie, luand amandoua hainele tale, de Dumnezeu purtatorule Antonie, si
scriind dumnezeiasca viata ta, cea de una suta si cinci ani, canta lui
Dumnezeu: Aliluia!
Canti impreuna cu ingerii ca mai inainte cu
oamenii, in ceruri veselindu-te, fericite, cantarea cea intreit-sfanta lui
Dumnezeu, pe Care roaga-L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, si cu
dragoste cantam acestea:
Bucura-te, locuitorul celor ceresti;
Bucura-te, impodobitorul celor pamantesti;
Bucura-te, cel ce impreuna petreci cu ingerii;
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu sfintii;
Bucura-te, pururea laudatorule al Preasfintei Treimi;
Bucura-te, fierbinte mijlocitorule al tuturor catre Dumnezeu;
Bucura-te, povatuitorul si sprijinitorul celor ce te lauda pe tine;
Bucura-te, stralucitule pastor si invatatorule al ucenicilor tai;
Bucura-te, inaintestatator al tuturor cuviosilor;
Bucura-te, preacinstitule conducator al celor necasatoriti;
Bucura-te, cel ce esti cald mijlocitor al celor ce poarta numele tau;
Bucura-te, mare aparator al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
O, preaintelepte de Dumnezeu purtatorule
Antonie, capetenia parintilor si slava cuviosilor, primeste de la noi aceste
laude ce cu tot sufletul le aducem tie si roaga-te lui Dumnezeu pentru noi cei
ce cantam : Aliluia !
(Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarasi Icosul intai si
Condacul intai.
(sursa:
crestin ortodox)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu