Vad ce ne asteapta si pentru aceasta ma doare

Vad ce ne asteapta si pentru aceasta ma doare

          Trec anii, si ce ani grei sunt! Nu s-au terminat subiectele. Cazanul fierbe. Daca cineva nu este putin intarit, cum va putea, oare, infrunta o situatie grea? Dumnezeu nu i-a facut pe oameni nepricopsiti. Trebuie sa cultivam marimea de sulfet. Intr-adevar, daca se va face o zguduitura – Doamne fereste – cati vor ramane in picioare? Inainte de razboiul din ’40, la Konita, acolo unde aveam tamplaria era si piata, iar taranii aduceau porumb, grau, etc. unii bogati – ce fel de bogati?, cei care luau ceva dobanzi de la banci – atunci cand aduceau sarmanii tarani porumbul in piata ca sa-l vanda, il loveau cu piciorul si intrebau cu cat il dau. Insa atunci cand a venit razboiul si au fost nevoiti sa si le vanda pe toate, bogatii intrebau:”Buna ziua! Ai porumb?”. De aceea acum sa multumim lui Dumnezeu pentru toate. Cautati sa va imbarbatati! Strangeti-va putin! Vad ce ne asteapta, si de aceea ma doare. Nu va lasati slobozi. Stiti ce trag crestinii in alte parti?”. In ocnele din Rusia cate greutati nu trag! De unde sa aiba carti duhovnicesti!sa nu ami vorbim de Albania! Nenorocire! N-au ce manca. N-au lasat nici biserici, nici manastiri. Si-au schimbat si numele, caci nu voiau sa auda de nume crestinesti. Si in America chiar, ortodocsii sunt putini, imprastiati in diferita locuri, si stiti ce trag? Sa nu existe comunitate ortodoxa, sa mearga departe cu trenul la biserica, sa vina in Sfantul Munte ca sa se sfatuiasca intr-o problema! Acest duh slobod ce exista in Grecia este o mare lipsa de recunostinta.

          Cati sfinti nu va arata Dumnezeu in statele unde a existat comunism! Mucenici! Aceia s-au hotarat sa moara. Aveau pozitii mari si nu au fost de acord cu legile, atunci cand erau impotriva legii lui Dumnezeu. “Nu sunt de acord. Omorati-ma, inchideti-ma in inchisoare!”, spuneau, ca sa nu fie atrasi si ceilalti. Aici insa multi, fara sa fie prigoniti, arata atata nepasare! Daca ar fi trecut macar  pentru putina vreme printr-o greutate, un razboi sau niste ani grei, ar fi fost altfel. Acum insa petrec ca si cum nu s-ar intampla nimic. Sunt – cum sa spun? – ca unul ce vine din Australia cu avionul primavara in Grecia si pleaca de aici toamna, si ajunge acolo tot primavara. Din primavara in primavara, si astfel nu vede iarna. Nu stie nici ce se intampla iarna, nu stie de vreme rea, de nimic.

          -Parinte, cum putem ajuta un om nepasator?

          -Sa punem in el nelinistea cea buna, sa-l ajutam sa-si faca probleme de constiinta, ca apoi el insusi sa se ajute. Cu sila nu se face nimic. Trebuie ca celalalt sa inseteze ca sa-I dai apa sa bea. Sileste pe unul care nu are pofta sa manance. Va vomita. Cand celalalt nu vrea, nu-I pot lua libertatea, independenta.

(Trezire duhovniceasca – Cuviosul Paisie Aghioritul)