CONACUL BELLU SI CRAMA 1777

CONACUL BELLU SI CRAMA 1777 (I)

          Cele 19 grade din termometre ne-au trimis la plimbare si in aceasta frumoasa duminica de martie. Daca saptamana trecuta am ales domeniul Stirbei (despre care nu am apucat sa va povestesc, dar promit ca o voi face la urmatoarea postare), duminica aceasta pasii (sau mai bine spus rotile masinii), ne-au dus catre doua muzee minunate: conacul Bellu Urlati si Crama 1777 Valea Calugareasca.

Prima oprire a fost la conacul Bellu ce reprezinta un monument al arhitecturii romanesti care dateaza din secolul al XIX-lea, casa familiei baronului Alexandru Bellu. Ansamblul este amplasat intr-un cadru natural foarte frumos, intr-un parc cu arbori aproape la fel de batrani ca si conacul. Din pacate, aici se mai poate vizita doar conacul mic sau casa de oaspeti si foisorul. Conacul mare a fost distrus la cutremurele din 1940 si 1977. Astazi se mai vad doar cateva ruine ce atesta existenta lui.

ruinele conacului mare-scarile de la intrare

ruinele conacului mare - intrarea in crama

          Curtea conacului este frumos amenajata si ingrijita. In partea din fata a acesteia se afla o parcela cu numerosi trandafiri. Imi imaginez cat de frumos arata cand acestia sunt infloriti. Poate vom reveni la vara, pentru a ne bucura de parfumul si culorile lor. Acum am admirat numeroase panselute, plantate din loc in loc si ne-am bucurat de florile pomilor aflati in curte.

          Cand am ajuns pe terasa, cat timp ne-am luat “opincute” de unica folosinta, am admirat pardoseala realizata din pietre de rau.

          Odata intrati in conac nu am avut impresia unui muzeu, ci faptul ca ne-am intors in timp, in vremea boierilor si a domnitelor. La intrarea in fiecare incapere, parca asteptam ca boierii de altadata sa se alature vizitei noastre. Am putut admira mobilierul de nuc, stejar sau cires, multe dintre obiecte cu sculpturi extraordinare. Tavanul din unele camere era din grinzi de lemn, ceea ce aducea un plus de eleganta si intimitate. In biblioteca erau numeroase carti legate in piele, care au apartinut lui Alexandru Bellu. In camera cu specific turcesc pot fi admirate seturi de servit ceaiul, narghilea, un platou pe care se servea prajitura specifica – sarailie, rasnita de cafea si piulita sau papucii cu clopotei folositi la dansurile specific turcesti. In sufragerie am ascultat cateva acorduri la gramofonul existent. Alaturi de toate acestea, mai pot fi admirate scaunele pliante, jiltul care se transforma foarte usor in scaun de rugaciune, tablouri, picturi de familie.

          Conacul fiind amplasat intr-o zona viticola, la subsol am putut admira crama. Aici sunt expuse obiecte specifice activitatii viticole: de la uneltele de ingrijire a viei, de prelucrare a strugurilor si pana la recipientele de pastrare a vinului.

          Odata plecati de la conac, am pornit pe jos spre Foisor, ce reprezinta de fapt intrarea pe domeniul conacului. Acesta este o constructie in forma de turn, pe trei nivele si doua casute alipite: casuta gradinarului si cea a paznicului. Foisorul reprezenta punctul de observatie pentru intregul domeniu.

          La parter era organizata o expozitie arheologica. Primul etaj al foisorului este dedicat artei fotografice – pasiunea lui Alexandru Bellu, care poate fi considerat un pionier in Romania. Fotografiile sale au ca tema principala viata la tara si portrete de taranci in costum national, unele dintre acestea fiind reproduse in volumul “La Roumanie en images” – Paris 1919. Tot aici pot fi admirate numeroase tipuri de aparate fotografice, care au apartinut lui Alexandru Bellu. La acest etaj se afla si o terasa care inconjoara intreaga constructie. De pe terasa poate fi admirat atat parcul domeniului, cat si dealurile din zona. La etajul al doilea am admirat o mica sufragerie, iar pe pereti o expozitie de icoane pe sticla. La ultimul etaj se afla o colectie de costume nationale, ce fac parte din colectia personala a lui Alexandru Bellu.

          Muzeul se poate vizita de marti pana duminica, intre orele 9-17. Tariful de vizitare este de 8 lei/adult. Se plateste taxa de vizitare separat pentru conac si pentru foisor si, din pacate, in interior nu se pot face fotografii.

          Va invit sa vizitati muzeul Conacul Bellu, pentru ca nu veti regreta. Este un mod extrem de frumos de a petrece o zi de duminica.

          Pe drumul de intoarcere spre casa ne-am oprit la muzeul Crama 1777, despre care va voi povesti maine.