Si inimile s-au facut de fier

 

Deoarece inlesnirile omenesti au depasit limitele, ele au devenit greutati. S-au inmultit masinile, s-a marit si imprastierea mintii, l-au facut si pe om masina, iar acum masinile si fierul fac comanda omului. De aceea si inimile oamenilor s-au facut de fier. Si desi exista toate aceste mijloace, totusi nu se cultiva constiinta oamenilor. Mai demult oamenii lucrau cu animalele si erau milostivi. Daca iti incarcai animalul putin mai mult si nenorocitul ingenunchea, ti se facea mila de el. Daca era flamand si te privea cu dojana, ti se inmuia inima. Mi-aduc aminte ca atunci cand ni se imbolnavea vaca sufeream si noi, pentru ca o consideram madular al familiei noastre. Astazi oamenii au masini de fier si li s-au facut si inimile de fier. S-a rupt un fier? Sudura autogena. S-a stricat masina? Se duce la reparat. Daca nu se poate face, o arunca; nu-i doare inima. Spun:”E fier!”. Nu lucreaza deloc inima. Dar in felul acesta se cultiva iubirea de sine, egoismul.

            Astazi omul nu se gandeste la semenul sau. Mai demult, daca ramanea mancarea pentru cealalta zi se strica, si astfel se gandeau oamenii si la vreun sarac. „Daca este vorba sa se strice, spuneau, mai bine s-o dau la un sarac.”. iar unul ce ar fi avut o stare duhovniceasca, spunea:”Sa manance saracul mai intai si dupa aceea eu”. Acum insa o pun la frigider si nu se gandesc la altul care are nevoie. Imi aduc aminte ca atunci cand aveam recolta buna de zarzavaturi etc., dadeam si la vecinii nostri; le imparteam. Ce sa facem cu atatea? Pe langa aceasta s-ar fi stricat. Acum au frigidere. „De ce sa dam la altii?”, spun ei. „Sa le punem in frigider ca sa le avem noi”. Nu mai vorbim ca tone intregi arunca sau ingroapa in pamant si mor de foame atatea milioane de oameni.