Pentru rugaciunile Sfintilor Cuviosi Daniil Stalpnicul si Luca cel Nou, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Întru această
zi, cuvânt pentru adormirea celui între Sfini Părintelui nostru Sisoe.
Cel dintre Sfinti
Părintele nostru Sisoe a trăit în pustie si în munte, saizeci de ani, iar când
era să se mute din viată, sezând lângă dânsul călugării, i-a strălucit lui fata
ca lumina. Si le grăia lor: „Iată, ava Antonie a venit!”. După aceea, tăcând putin,
iarăsi le zicea lor: „Iată, ceata proorocilor a venit!”. Si a strălucit si mai
mult si a zis: „Ceata Apostolilor a venit!”. si fata lui îndoit a strălucit si,
iată, vorbea, cum vorbeste cineva cu altii.
Deci, l-au rugat pe el
bătrânii, zicând: „Spune nouă, Părinte, cu cine vorbesti?”. Si a zis lor:
„Iată, au venit îngerii să mă ia pe mine si mă rog lor să mă lase putin, ca să
mă pocăiesc”. Iar bătrânii i-au zis lui: „Nu-ti trebuie pocăintă, părinte”.
Zisu-le-a lor staretul: „Cu adevărat, nu mă stiu pe mine că am pus măcar
începătură de pocăintă”. Iar toti stiau că desăvârsit este. Apoi, iarăsi, fără
de veste, i s-a făcut fata lui ca soarele si s-au temut toti. Deci el le-a
grăit lor: „Iată, vedeti toti, a venit Domnul si zice: „Aduceti-Mi acest vas
ales din pustie!” Si îndată si-a dat duhul. Apoi, s-a făcut un fulger si s-a
umplut casa de bună mireasmă.
(Proloage)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu