Jurnal de concediu

 CONCEDIU LA MARE

A fost o vara luuuunga, cu foarte multe probleme de rezolvat si, atat eu cat si sotul, am asteptat cu nerabdare concediul si, mai ales prima parte la mare. Abia asteptam sa ne balacim si sa ne racorim. Ei bine, stiti proverbul: socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.

Soare si frumos a fost pana pe 27 august, cand am ajuns noi. De atunci, prieteni nedespartiti ne-au fost norii, ploaia si vantul.

Insa, pentru ca la inceput ploua doar seara si noaptea, au fost dimineti in care ne-am bucurat de vant si de mare. A fost o experienta noua: imbracati cu hanorace, am inchiriat sezlonguri (altfel nu aveam voie sa ne asezam pe ele) si am citit ore intregi, ascultand in acelasi timp cel mai frumos cantec: acela al marii. Cea care ne-a trimis la vila a fost ploaia.

Spre finalul sejurului, sotul a spus ca refuza sa plece de la mare, fara a face o baie. A fost singurul temerar (afara era vant si nor), insa a fost cel care a dat startul si altora. Bineinteles ca la iesirea din apa, l-am asteptat cu prosopul si cu hanoracul. Tot ploaia a fost aceea care a oprit balaceala.

Miercuri dupa-amiaza am fost la plimbare la manastirea de la Costinesti

 si apoi la Mangalia. Ne-am plimbat pana la far si am admirat lebedele. Și nu numai: am admirat o meduza imensa, dar și o pisicuță.

 La doua zile dupa plimbarea noastra, ploaia a facut ravagii (noi am aflat despre toate acestea abia cand am ajuns acasa. Nu stiam de ce ne suna toata lumea sa ne intrebe ce facem).

Si pentru ca gluma incepuse sa se ingroase, adica noaptea erau furtuni din ce in ce mai puternice (lucru confirmat și de alertele dese primite pe telefon), sambata dimineata am pornit spre casa.

Au fost cateva persoane care ne-au spus ca drumul vechi (adica Constanta-Harsova-Slobozia-Urziceni) este foarte liber si frumos, asa ca ne-am propus sa renuntam la autostrada si sa venim pe acest drum. Greseala totala. Drumul nu numai ca nu a fost liber, insa a fost chiar aglomerat. Au fost portiuni unde s-a circulat in coloana. Si nici calitatea acestuia nu a fost ok. Asa ca, dupa sase ore de mers, am ajuns la concluzia ca acest drum il vom trece la: DE EVITAT.

Singura parte buna a fost aceea ca ne-am oprit la o manastire noua: Vacarestii Noi, cu hramul “Sfanta Treime”. Am petrecut in biserica linistita aproximativ 15-20 minute.