FINAL DE SEPTEMBRIE

 BUCURIILE LUNII SEPTEMBRIE

 “A venit, a venit toamna….”. Da, a trecut si prima luna de toamna. O luna plina de multe bucurii:

-        Inceputul toamnei, dar si al lunii ne-a gasit pe meleaguri moldovene, dornici de plimbare, dar si de intalniri cu oameni minunati, cu suflet frumos.

-       interesati de a afla lucruri frumoase am vizitat fabrica de bere Csiki Sor, o experienta foarte placuta;

-     O mare bucurie la inceput de luna am avut-o in urma controlului pe care mama l-a facut la o luna de la operatia de disc, iar concluzia medicului a fost aceea ca totul este foarte bine, urmand sa revenim la control peste un an.

-        La inceputul de scolar, impreuna cu tinerii de la Centrul Educational, am reusit sa facem prima editie a “Buletinului Informativ”, buletin pentru care tinerii au primit numeroase laude.

-        Tot la inceput de an scolar, in cadrul parohiei s-a desfasurat actiunea “Ghiozdanul-Bucuria inceputului de an”

-        Absolvirea cursului de dezvoltare personala “Personaj principal sau figurant in viata ta”. Informatiile primite sunt multe si foarte interesante. Unele dintre ele le-am si pus in aplicare, iar rezultatele chiar le simt.

-        Am fost intr-o noua aventura impreuna cu Matei;

-        Am fost la Festivalul Vinului de la Valea Calugeasca;

-        In penultima zi a lunii, intr-o seara ploioasa, tinerii ortodocsi de la Centrul  Parohial au ascultat povestea alpinistului Zsolt Torok (unul dintre cei mai cunoscuti alpinisti romani la nivel modial) povestita de un domn din parohie, pasionat de tot ceea ce inseamna natura, dar mai ales de alpinism si care l-a cunoscut personal. 

-        Ne-am bucurat de ploaie, de temperaturi mai scazute;

-        Ne-am bucurat de parinti si socrii si i-am bucurat si pe ei vizitandu-i mai des.

-        Dar si de realizarile copiiilor nostri.

 

Slava lui Dumnezeu pentru toate!

 

 

Despre spovedanie

Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Grigorie luminatorul, arhiepiscopul Armeniei si ale Sfintelor Mucenite Ripsimia si Gaiani, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre mărturisirea păcatelor.

Mărturisiti-vă păcatele voastre, pentru că, prin mărturisire se vindecă rănile cele sufletesti, precum si vătămarea trupească, arătându-se la doctor, se tămăduieste iar cea tăinuită, boală mare face, iar mai pe urmă aduce moarte. Asemenea si păcatele cele tăinuite omoară si trupul si sufletul si bucurie fac diavolului. Mare si bun lucru este mărturisirea păcatelor, pe cât tăinuirea lor este bucurie satanei. Cineva, amăgindu-se grăieste: „Astăzi să-mi fac plăcerea mea, iar mâine mă voi pocăi”. Dar cine stie de va ajunge sau nu ziua de mâine? Că, fără de veste, vine moartea si-l pierde pe el. Iar, dacă este cineva cărturar, apoi diavolul îi bagă lui în cap un gând, zicându-i: „Tu îti stii si singur gândurile tale si ceea ce zice Scriptura stii, precum si ceea ce Sfintii Părinti au poruncit; deci tămăduieste-te si singur, fără duhovnic”. Nu asculta gândurile acelea si nu zăbovi a-ti tămădui, mărturisindu-ti, păcatele tale, ca să fii iertat si în veacul de acum si în cel viitor.

(Proloage).

 Acatistul zilei

AM CITIT...

 “Sfantul Serafim de Virita – de la milionar la ascet

 Cartea “Sfantul Serafim de Virita” este o carte ce poate fi considerata un indrumar, o carte ce ne arata ca Dumnezeu este mereu langa noi si ca alaturi de El putem trai crestineste, indiferent de lumea in care traim.

Inainte de a deveni un mare ascet, Sfantul Serafim de Virita a trait in lume, avand familie, dar si un important om de afaceri, ajungand milionar.

Sfinte Serafim, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Chiriac Sihastrul si ale Sfintei Mucenite Petronia, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Andrei, despre Rafail diaconul.

Era un tânăr si a venit la fericitul Epifanie, zicându-i: „Stăpâne, prietenul tău Rafail este bolnav si te cheamă, ca, venind, să-l cercetezi pe el grabnic, iar de nu, nu-l vei afla viu.” Deci, îndată ce a auzit aceaste, cel blând cu duhul a lăcrimat si a mers îndată după tânăr. Si, venind, a sezut aproape de el si a cunoscut că, iată, i se apropiase sfârsitul. Si a început a plânge pentru dânsul multă vreme, că mult îl iubea pe el. Apoi, după ce a mai încetat putin din plâns, a început cel ce zăcea pe pat a se mâhni si a plânge încât nu numai Epifanie, ci si toti cei din casă se temeau. Deci, a început Epifanie a-l întreba pe el: „Ce-ti este tie, de te-ai tulburat asa?” Iar el, venindu-si putin în fire, a văzut pe Epifanie si i-a zis: „Amar mie, milostivul meu frate, că toate faptele mele cele duhovnicesti le-au apucat demonii încât sunt afundat în foc. Am văzut pe îngerii lui Dumnezeu si pe viclenii demoni că au început a cântări în cumpene faptele mele si au tras mai mult cele rele decât cele bune. Deci, să stii că mie nu mi se cuvine a mă sălăslui în fericitele locasuri ale dreptilor, ci mă voi duce în focul cel vesnic. Că am văzut cum, cu scârbă, s-au dus îngerii de la mine. Iar unul dintre dânsii, când iesea, mi-a zis mie: „Amar tie, lipsitule de minte, că rău ai trăit în viata ta.”

Iar, dacă i-a spus lui Epifanie acestea, s-a mâniat asupra lui diavolul, si, intrând într-însul, mare frământare si tulburare făcea, că, zăcând, se sugruma si se tulbura si cuvinte necuvioase grăia. Iar lui Epifanie îi era foarte milă de sufletul lui si a început, în taină a face rugăciune pentru dânsul, cu lacrimi, către Dumnezeu, că măcar sălbăticia aceea să nu se mai facă peste dânsul. Că satana, făcătorul de rele, zburând cu demonii lui acolo, dacă a simtit pe Epifanie că se roagă lui Dumnezeu pentru cel bolnav, înfricosată mânie avea, că cel ce bolea îi era lui vinovat. Până si scaunul pe care sedea Epifanie, voia să-l răstoarne jos. Dar Epifanie, simtind cu duhul, degrabă s-a sculat si nu i s-a împlinit lui gândul. Iar, pentru că nu si-a împlinit gândul, răufăcătorul a început a face răutăti cu nenorocitul acela, încât îndată bolnavul, zăcând, a început a-si smulge barba sa si, după aceasta, a început a zbiera si a scoate limba, negrăind bine. Si întrebau pe Epifanie, de unde a luat diavolul o putere ca aceea asupra omului, ca să-i facă lui asa? Iar el a zis către dânsii: „Eu, fratilor, de aceasta nu stiu nimic. Socotesc, însă că mare păcat a făcut el, că batjocura aceasta nici putin nu se depărtează de la dânsul, pentru că încă nu s-a mărturisit, nici nu s-a pocăit, si, pentru aceasta, că nu s-a pocăit, îl stăpâneste pe el diavolul. Drept aceea, si viata sa si-a sfârsit, întru aceeasi nevoie fiind.”

(Proloage).

Acatistul zilei

Despre judecarea aproapelui

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Hariton Marturisitorul, ale Sfantului Proroc Baruh si ale Sfantului Cuvios Neofit Zavoratul din Cipru, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Evagrie, despre faptul de a nu judeca pe aproapele.

Vezi vreun păcat mai greu, decât a judeca pe aproapele? Ce, dar, este mai greu decât acela? Că asa îl urăste Dumnezeu si se întoarce de la unul ca acela, precum urăste cineva pe un vrăjmas al său. Deci, oare, nu suntem datori a ne cutremura si a ne teme? Că stiti ce s-a întâmplat staretului aceluia care, auzind de un frate de căzuse în desfrânare, zisese: „O, rău a făcut!”. Oare, nu stiti cât de înfricosător grăieste de dânsul în Pateric? Că a adus îngerul sufletul fratelui ce gresise si i-a zis lui: „Vezi, cel pe care l-ai osândit, a adormit. Deci, unde poruncesti ca să-l pun, întru împărătie sau la osândă?” Si, iarăsi, a zis îngerul către staretul acela: „De vreme ce tu esti judecător dreptilor si păcătosilor, spune, ce poruncesti pentru acest smerit suflet? Oare, îl vei milui pe el sau chinurilor îl vei da?” Si asa, acel staret se minuna si se înspăimânta de o hotărâre îngerească, precum aceea. Si si-a petrecut cu suspinuri si cu lacrimi cealaltă vreme a vietii sale si se ruga lui Dumnezeu cu multime de osteneli, ca să-l miluiască pentru păcatul acela. Si a căzut el cu fata sa la picioarele Sfântului înger si a luat iertăciune. Si, iarăsi, i-a zis lui îngerul: „Iată, ti-a arătat tie Dumnezeu ce este mai greu, adică, aceasta de a judeca pe fratele tău si niciodată, iarăsi, să nu faci lucrul acesta. Iată, de acum iertat esti.”

Si dintr-această vreme, niciodată nu a încetat sufletul bătrânului dintr-un plâns ca acela, până ce a murit. Apoi, ce vom lua noi, osândind pe aproapele? Ci, ni se cade nouă, fiecăruia, fratilor, a lua aminte de la noi însine pentru ale noastre păcate. Că, lui Dumnezeu unuia este cu putintă a îndrepta sau a osândi, Celui ce stie asezarea fiecăruia si puterea, precum Acela singur stie. Că în alt fel judecă pe episcop, în alt fel pe domn si pe boier, în alt fel judecă pe egumen si în alt fel pe ucenic, în alt fel pe bătrân si în alt fel pe tânăr, în alt fel pe bolnav si în alt fel pe cel sănătos. Si cine va putea să stie acele judecăti ale Lui, fără numai El singur, Cel ce a făcut toate si stie toate?

(Proloage).

Acatistul zilei

Cazare la malul marii

 Arome 22-Eforie Sud

Si daca v-am povestit de locurile frumoase ale acestei tari, pe care am reusit sa le vizitam in concediu, de data aceasta va povestesc despre “Arome 22”, pensiunea la care am fost cazati in Eforie Sud. Asa cum v-am povestit si aici, Arome 22 nu este doar o pensiune, doar un loc de cazare si luat masa, este un loc unde te simti rasfatat, iar timpul trece intr-un mod foarte placut, un loc unde nu te poți plictisi.

Si, pentru ca proprietarii pun pe primul loc turistii, intr-un an de zile, s-au schimbat foarte multe si totul este mult mai frumos.

Anul trecut, in spatele zidului ce marca terminarea proprietatii, se vedea o constructie noua, insa nelocuita. Anul acesta am gasit acea cladire ca parte integranta a pensiunii. Este hotelul “Arome 22”, care are propria piscina sus pe cladire. De acolo privelistea este superba, după cum spuneau cei care au folosit-o. Noi nu am reușit să ajungem la ea, având în vedere vremea mohorâtă de care am avut parte.

Curtea este refacuta, insa mult mai frumoasa, cu mai multe spatii de relaxare si odihna.

 O curte frumoasa se afla si in fata hotelului, insa acolo am vazut si o cladire care arata putin cam trista. Sunt curioasa ce proiecte au pentru ea proprietarii.

Cand faci totul cu suflet si incerci sa multumesti pe cei care iti calca pragul se cunoaste. Aceeasi amambilitate am intalnit-o si anul acesta. Desi ne-am gandit destul de tarziu sa solicitam aceeasi camera de anul trecut, solicitarea s-a rezolvat. Am avut camera cu aceeasi priveliste, insa un etaj mai sus.

Vom reveni la Arome 22.

 

PS: asa cum spun de fiecare data, precizez si de data aceasta ca, postarile despre pensiunile sau hotelurile la care am fost cazati, reprezinta strict parerea mea, punctul meu de vedere si nu fac reclama la nici una dintre ele.

Pe de alta parte, atunci cand dorim cazare, cautam de fiecare data pareri ale turistilor. Acestea ne ajuta foarte mult si m-am gândit ca si eu pot ajuta la randul meu.

 

Despre smerenie

Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Tarii Romanesti si ale Sfintilor Mucenici Calistrat si Epiharia, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre smerenie.

Erau doi frati călugări, care, de multă vreme, vietuiau cu dragoste împreună, amândoi la un loc. Iar vrăjmasul diavol, pizmuind traiul lor cel bun, a vrut să-i despartă pe ei, unul de altul. Deci, a făcut între ei o pricină ca aceasta: fratele cel mic a aprins lumânarea si a pus-o pe ea la locul ei, iar diavolul, făcând pacoste, a prăvălit lumânarea jos si s-a stins. Ci fratele cel mai mare, mâniindu-se foarte din aceasta, a lovit cu patimă pe fratele său cu palma peste obraz, iar acesta, cu smerenie, s-a închinat lui până la pământ, zicând: „Iartă-mă frate, că te-am supărat, ci asteaptă putintel si iar o voi aprinde”. Dar puterea lui Dumnezeu a pedepsit pe acel diavol până ce s-a făcut ziuă. Iar dacă s-a făcut ziuă, a mers acel diavol în capistea idolească si se jeluia mai marelui său, spunându-i lui toată întâmpIarea ce a vrut să facă si ce a făcut acelor călugări si cum s-a smerit călugărul cel mai mic, celui mai mare si cum, pentru smerenia aceluia, puterea lui Dumnezeu l-a pedepsit pe el, până la ziuă. Acestea spunându-le, diavolul se jeluia stăpânului său în capistea idolească, iar slujitorul cel idolesc, întâmplându-se atunci acolo în capiste, a auzit cele ce se jeluia acel drac si se mira de neputinta lor. Deci, smerindu-se în inima lui, s-a dus la o mănăstire si s-a făcut călugăr iscusit si smerit si spunea fratilor, zicând: „Smerenia risipeste puterea vrăjmasului, că eu am

auzit dracii grăind si vorbind între dânsii si zicând: De vom face tulburare si vrajbă între călugări si de se va întoarce unul dintr-însii si, smerindu-se, se va închina fratelui său, atunci acela toată puterea noastră risipeste”.

Aceasta auzind noi, fratilor, să ne silim să câstigăm smerenia, care risipeste puterea diavolului, si asa, Dumnezeul păcii va fi cu noi si ne va feri pe noi de tot latul vrăjmasului. Dumnezeului nostru, slavă în veci! Amin.

(Proloage).

Acatistul zilei

IN VIZITA LA CSIKI SOR (II)

IN VIZITA CSIKI SOR

Suntem consumatori de bere Csiki Sor, ne place, o savuram cu placere si o preferam altor beri, asa ca ne-am bucurat de posibilitatea unei vizite in fabrica.

Deci, la plecarea de la Slanic Moldova, am facut un mic ocol si o oprire la fabrica de bere artizanala Csiki Sor din Sansimion. Asa cum ii sta bine unei fabrici, la intrare este magazinul de desfacere, de unde se poate achizitiona oricare din cele 12 tipuri de bere produse in fabrica, dar și multe alte produse specifice consumului de bere 

Vizita a inceput, cum e si firesc, cu o mica degustare de bere. Un pahar de bere, la alegere, din cele trei aorme oferite: Gold, Silver si cu aroma de zmeura. Noi am optat pentru cea cu aroma de zmeura.

 

Fabrica este construita intr-o veche zona industriala.

Intreg procesul de productie din cadrul fabricii este automatizat, astfel ca, pe intreg parcursul productiei, nimic nu intra in contact cu aerul sau oamenii. Doar la sectia de ambalare, depozitare si incarcare se foloseste forta de munca.

Pe parcursul vizitei ne-a fost explicat intregul proces de fabricatie, de la achizitionarea materiilor prime si pana la ambalare si desfacere.

Berea este produsa dupa o foarte veche reteta bavareza, iar ingredientele sunt: apa, hameiul, orzul si drojdia. Absolut nimic chimic nu intervine in procesul de fabricatie. Acesta este si motivul pentru care nu se produce bere fara alcool.

Hameiul se achizitioneaza sub forma de paleti. Este foarte amar si el reprezinta condimentul berii.

Orzul se foloseste pentru malt si el este cel care da aroma berii. Se folosesc 4 tipuri de malt, clasificate in functie de tipul de prajire. De exemplu, maltul caramel, care are o prajire medie, da berii un gust mai cremos. Am fost invitati sa gustam din tipurile de orz prezentate.

Totul se face in cadrul fabricii, chiar si macinarea orzului. Cantitatea de orz macinata odata in cadrul fabricii este aceea care se foloseste la un singur proces de fabricatie (atat cat este nevoie pentru o fierbere).

Maltul astfel pregatit ajunge in camera de plamadire, unde sta cateva ore bune la o temperatura de aprox 45 grade. Dupa terminarea acestui proces, amestecul se filtreaza, iar pentru bere se foloseste mustul obtinut. Borhotul este folosit pentru animale.

Dupa filtrare, in must se adauga hameiul (in cantitati diferite in functie de tipul de bere care se produce) si se fierbe totul incet la o temperatura care nu ajunge la 100 grade Celsius. O alta caracteristica a acestei beri este aceea ca nu este pasteurizata. Din acest motiv, termenul de garantie nu este foarte mare, iar la cele trei tipuri de bere nefiltrata, termenul de garantie este si mai mic.

Dupa fierbere se adaua drojdia si se lasa totul la fermentata. Cantitatea de drojdie adaugata, ca si tipul de fermenatare este dierit in functie de tipul de bere obtinut.

Dupa perioada de fermentare, urmeaza filtrarea si imbutelierea.

Intreaga vizita dureaza doua ore si s-a incheiat cu un mic ospat. Noi am servit un platou rece secuiesc. Alti au ales oferta cu ciolan in crusta de paine facut la cuptor cu sos de usturoi si hrean.

A fost o experienta placuta, frumoasa, in cadrul careia am aflat numeroase informatii interesante.

Despre mantuire

 Pentru rugaciunile Sfantului Voiedod Neagoe Basarab si ale Dreptului Ghedeon si pentru mutarea Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

În această zi, Cuvânt despre un tânăr, mântuit de Sfântul Evanghelist loan.

Marele Mucenic al lui Hristos, Ioan Evanghelistul, venind în cetatea Asiei (Efes), a aflat pe un tânăr de bun neam, mare la trup si frumos la chip si voia sufletul lui să fie credincios. Deci, învătându-l din destul pe el poruncile lui Dumnezeu, mai pe urmă l-a dus pe el la episcopul cetătii aceleia si i-a zis lui: „Episcope, pe acest tânăr ti-l dau tie, martor fiindu-ne Sfântul Duh, ca să-l păzesti pe el de tot lucrul rău.” Si, acestea zicând, Ioan Apostolul s-a dus în alte părti, ca să-i învete pe oameni a crede în Hristos. Iar episcopul luându-l pe acel tânăr, îl învăta si-l povătuia cu tot dinadinsul. Si, nu după multe zile, l-a botezat. Deci, socotind că l-a întărit pentru totdeauna cu botezul pe tânăr, episcopul după aceea nu-l mai povătuia pe el, ca la începutul învătăturii. Dar, nu după multă vreme, tânărul a slăbit în credintă si s-a lipit de niste tineri, oameni fără de minte si a început împreună cu dânsii a umbla la ospete scumpe, la vin mult si la desfrânări de toată noaptea, iar, după aceea, la tâlhărit, încât mai pe urmă l-au luat acei răi prieteni până si în munte. Si, pentru că era mare la trup, tâlharii si l-au pus vătaf si cu totul nemilostiv l-au făcut pe el si fără de Dumnezeu, amarnic si cumplit. Si, trecând un an, a venit Ioan la Efes si înaintea tuturor a zis episcopului: „O, episcope, să-mi aduci mie datoria, care ti-am încredintat-o”. Iar episcopul s-a mirat de acel cuvânt, ca si când Ioan îl întreba pe el, despre lucruri scumpe sau despre aur. Si dacă Ioan l-a văzut că nu se pricepe, i-a zis: „Să-mi aduci mie pe tânărul pe care ti l-am încredintat”. Iar episcopul, auzind, a suspinat foarte si a zis către Ioan: „A murit tânărul”. Iar Ioan i-a zis: „Cum si în ce chip? Cu moarte sufletească sau trupească?” Si a zis episcopul : „Adevărat este, cu moarte sufletească. Că foarte vrăjmas s-a făcut si, mai ales, tâlhar cumplit”. Si a zis Ioan episcopului: „Au nu te pusesem păzitor sufletului tânărului acestuia si bun păstor la oaia lui Hristos? Deci acum să-mi aduci

mie un cal, ca să încalec pe el, si voi merge la locul unde este tâlharul”.

Si, încălecând Ioan pe cal, a alergat degrabă, căutând oaia cea pierdută a lui Hristos. Si, ajungând la munte, unde făcea tâlhării, îl prinseră străjile tâlhăresti. Si se ruga Ioan, zicând: „Să mă duceti pe mine la căpetenia voastră”. Si, luându-l pe el, l-au dus. Iar el sta întrarmat. Si cum l-a văzut pe Ioan la sine venind, rusinându-se, a fugit. Iar Ioan, uitându-si bătrânetele, alerga tare după tânăr, zicând: „Pentru ce fugi de mine, o, fiule al bătrânului tău? Si pentru ce-mi faci mie osteneală, fiule? Stai, miluieste-mă pe mine străinul, neputinciosul bătrân. Stai, nu te teme, ai nădejde de mântuire. Pentru tine voi răspunde eu înaintea lui Dumnezeu, pentru tine eu îmi voi pune sufletul meu, precum Domnul Iisus

Hristos pentru noi. Nu te teme, fiul meu, nu te înspăimânta. Hristos m-a trimis pe mine, ca să-ti dau tie slobozire păcatelor. Eu voi pătimi pentru tine: asupra mea să fie sângele pe care tu l-ai vărsat, pe grumajii mei să fie sarcina păcatelor tale, fiul meu”. Si acestea, auzindu-le, a stat tânărul si-si arunca armele, tremurând foarte si plângând. Si s-a apropiat de Ioan, sărutându-l pe el cu lacrimi, iar dreapta lui si-o ascundea, pentru că era

încă pătată de sânge. Deci, luându-l pe el de la tâlhărit, s-au întors în Efes si l-a dus pe el la Biserică, dându-ne nouă tuturor chip de pocăintă adevărată, ca nimeni din noi, căzând în multe păcate, să nu deznădăjduim de a noastră mântuire, ci, la pocăintă venind, să câstigăm mila lui Dumnezeu. Că El voieste să ne mântuiască pe noi si la cunostinta adevărului să ne ducă.

(Proloage).

Acatistul zilei

MFC-LA CSIKI SOR (I)

 VIZITA LA FABRICA DE BERE CSIKI SOR (I)

sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate"