AM REVENIT LA BRAN (II)

 Relaxarea si odihna au continuat

Daca ieri ne-am plimbat prin Bran si am facut o usoara drumetie, azi am inceput ziua cu participarea la Sfanta Liturghie, Si, am ales sa mergem la Manastirea Cristianu cu hramul Sfantul Efrem cel Nou, stiind ca acolo este un altar de vara si putem sta afara. Numai ca, in momentul in care am ajuns, la manastire era o mare de oameni, iar la umbra nici poveste sa gasesti un loc. Am intrat in micuta bisericuta sa ne inchinam si am vazut ca este racoare si foarte putina lume, asa ca am ramas in biserica. Liniste si racoare, tocmai bine pentru a asculta slujba.

De la manastire, am facut un mic popas la pensiune pentru a ne schimba si am pornit spre pensiunea Brandenberg pentru a servi un pranz usor: o ciorba de burta si o cafea fara cofeina.

In zona se tot poveste despre frumusetea satelor Fundata, Sirnea, Pestera, Magura. Venim in zona Branului de ceva ani, insa niciodata nu am vizitat aceste sate. Am pornit la drum spre Fundata, dar fiind aglomeratie, ne-am oprit la Sirnea. Un sat cu un peisaj incantator. Foarte aproape de Sirnea, la Ursa mica este si un Glamping Resort ce dispune de corturi si bungalouri. Desi initial am zis sa mergem sa vizitam, dupa plimbarea prin satul Sirnea am renuntat.

In centrul satului Sirnea este un panou cu sapte trasee ce se pot face la pas prin sat si imprejurimi. Am parcat masina si am pronit pe primul traseu, cu ideea de a vedea frumusetea satului.

indicatorul traseului este omul albastru cu rucsac 

Numai ca, in drumul nostru, am gasit un centru de inchirieri biciclete, asa ca am schimbat programul: ne-am plimbat prin sat cu bicicleta.

A fost o cursa minunata pe cararile satului, printre case si fanete. Drumul pietruit (ca la tara), mi-a adus aminte de copilarie, de vechea bicicleta Pegas (verde si cu sa lunga) si de numeroasele drumuri pe care le faceam cu ea.

Dupa ce am predat bicicletele, la recomandarea domnului de la Centru de inchirieri, am pornit la o noua drumetie: pe langa Magazinul Mixt din Centru am mers cativa pasi, apoi am urcat scarile pana la biserica si am continuat aproximativ 10 minute pana la Monumentul din sat. De aici priveslistea este feerica. Se vede intregul culoar Rucar-Bran si toate satele. In micuta drumetie pot spune ca ne-au tiuit urechile de liniste. Singurele zgomote erau: fosnetul vantului, bazaitul gazelor si, din cand in cand, in departare se auzea talanga unei vacute sau latratul unui catel.

Cand am ajuns pe pajiste, am simtit nevoia sa merg desculta prin iarba, lucru pe care nu l-am facut de zeci de ani. Minunata senzatie.

Dupa ce ne-am tras sufletul și am admirat peisajul încântător, am pornit spre pensiune rupti de oboseala, lesinati de caldura, dar foarte fericiti.

La intoarcere am facut o mica oprire la Festivalul “Un’te duci tu mielule” pentru a savura doi mici si o racoritoare, toate in acorduri de muzica populara. Eram rupti de foame si de sete.

Ajunsi la pensiune, ne-am odihnit si am incheiat aceasta zi minunata cu o cina usoara si cateva pagini citite.

Mâine pornim spre casa, însă vom începe săptămâna cu bateriile încărcate, pregătiți pentru conservele de caise, vișine și zmeură.