CUVANT DE FOLOS

 Pentru rugaciunile Sfintilor Sfintiti Mucenici Corneliu Sutasul si Ciprian, episcopul Cartaginei, al Sfantului Cuvios Ioan de la Prislop si ale Sfintilor Mucenici din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian si Valerian, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 DORINTA ARZATOARE PENTRU RUGACIUNE

-Gheronda, cum trebuie sa ma rog?

-Sa te simti ca un copil mic, iar pe Dumnezeu sa-L simti ca pe tatal tau si sa-L rogi pentru tot ce ai nevoie. Vorbind astfel cu Dumnezeu, dupa aceea nu vei mai voi sa te dezlipesti de El, pentru ca numai in Dumnezeu afla cineva siguranta, mangaiere si nespusa dragoste impreuna cu dumnezeiasca gingasie.

          Rugaciune inseamna sa-L bagam pe Hristos inlauntru inimii noastre si sa-L iubim cu toata fiinta noastra. “Sa iubesti pe Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau”, spune Sfanta Scriptura. Cand omul Il va iubi pe Dumnezeu si va avea partasie cu El, nu-l va impresiona nimic pamantesc. Devine ca un nebun. Pune-i unui nebun cea mai buna muzica si nu-l va misca sufleteste. Arata-i cele mai frumoase picturi si nu le va da nici o importanta. Da-i cele mai bune mancaruri, cele mai bune haine, cele mai bune parfumuri si nu va lua aminte la ele, caci traieste in lumea lui. Tot astfel si cel care are partasie cu lumea cereasca. S-a alipit de cele de acolo si nu poate fi smuls pentru nimic in lume. Asa cum nu-l poti dezlipi pe copil din bratele mamei sale, tot astfel nu-l poti dezlipi de rugaciune pe omul care a inteles noima ei. Ce simte pruncul in bratele mamei sale? Numai cel care simte prezenta lui Dumnezeu, iar pe sine se vede ca un copil mic, va putea intelege asta.

          Am cunoscut oameni care, atunci cand se roaga, sunt ca niste copii mici. Si daca i-ar auzi cineva cum vorbesc cand se roaga, ar zice ca, intr-adevar, sunt copii mici. Daca ar mai vedea si ce miscari fac, chiar ca ar zice ca au innebunit. Asa cum alearga copilul, il apuca pe tatal sau de maneca si-i zice: “Nu stiu cum, dar fa-mi ceea ce-ti cer.”, cu aceeasi simplitate si indraznire Il roaga si acesti oameni pe Dumnezeu.

-Gheronda, dorinta pentru rugaciune se poate naste din nevoia sentimentala de a nu fi singur, de a fi mangaiat?

-Si daca se naste dintr-o nevoie sentimentala buna pentru Dumnezeu, oare nu este buna? Se vede ca tu esti imprastiata si numai la nevoie alergi la rugaciune. Fireste, pentru aceasta Dumnezeu ingaduie diferitele nevoi si greutati, ca sa alergam la El. Bine este insa ca din dragoste sa alerge copilul la tatal sau sau la mama lui. Inchipuieste-ti un copil, care, desi stie cat de mult il iubesc parintii lui, si el totusi trebuie sa fie impins cu sila sa mearga in bratele mamei sau ale tatalui sau.

          Dumnezeu este un Parinte iubitor si ne iubeste. De aceea trebuie sa asteptam cu inflacarare sa vina vremea rugaciunii si sa nu ne mai saturam sa vorbim cu El.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul – Cuvinte Duhovnicesti)