POVESTE DUHOVNICESTI

 FERICITI CEI CE BLANZI, CA ACEIA VOR MOSTENI PAMANTUL

1.     SMERENIA

1.     Va trebui sa stii de pe acum ca atunci cand ne lasam in voia mandriei, a multumirii de sine, a laudei de sine si a autoindreptatirii, cu ingaduinta lui Dumnezeu, avem parte de dezlantuirea slabatica a patimilor. Cu alte cuvinte, lucrul acesta se petrece atunci cand incepem sa avem o parere foarte buna despre noi insine, despre valoarea noastra si despre nivelul duhovnicesc la care am ajuns, sau atunci cand simtim o satisfactie murdara vazand ca ceilalti se afla in regres.

Medicamentul pentru aceasta boala este simplu: gandul smerit – smerirea sincera si constienta a sinelui nostru. Numai aceasta poate sa opreasca valurile ispitelor ce ne sunt ingaduite cu scop educativ. Iar drumul pana acolo este blandetea, care precede linistirea inimii.

 

2.     Sfantul Ioan Scararul spune ca iubirea si smerenia sunt un cuplu sfant. Ceea ce zideste prima este sustinut si aparat de cea de-a doua, ferind astfel casa vietii noastre duhovnicesti de distrugeri.

 

(Sfantul Macarie de la Optina – Poveste duhovnicesti)