PORUNCA IUBIRII

 

PRIVEGHEATI

Fiecare dintre noi isi pregateste fie nemurirea fericita, fie moartea vesnica chinuitoare prin propria sa viata si prin propriile sale fapte. Fiecare isi pregateste singur, prin faptele lui, fie viermele neadormit si focul nestins, fie ucigandu-l necontenit prin post, priveghere, rugaciune pe acest vierme al pacatului rezistent si capabil de renastere. Astfel isi va pregati odihna de neconceput si fericirea vesnica.

De aceea, fiecare sa privegheze asupra sa neincetat si sa lucreze pamantul inimii sale, ca sa dezradacineze din el spinii patimilor, chiar cu pretul durerii si al efortului asiduu. Nu se stie cand ne va chema la Sine Creatorul si Stapanul vietii noastre, daca va fi dimineata, la miezul noptii sau odata cu cantatul cocosilor.

Insa, de-ar sti stapanul casei la ce straja de noapte vine furul, ar priveghea si n-ar lasa sa i se sparga casa. De aceea, si voi fiti gata (Matei 24, 42-44).

(Sfantul Ioan de Kronstadt – Paziti porunca iubirii)