POVESTIRE

 

SFANTUL IOAN BOTEZATORUL

Deoarece in parohii nu ajungeau preotii, erau trimisi sa slujeasca si preotii de la manastiri. Astfel, un tanar ieromonah a fost numit in calitate de preot intr-o parohie indepartata. Parasind manastirea si nefiind deplin pregatit pentru aceasta, a fost nevoit sa infrunte o ispita grea. La un moment dat, a inceput sa creada ca a gresit ca a parasit lumea si ca probabil daca avea o familie, ar fi fost mult mai fericit.

Intr-o zi, a fost invitat sa boteze copilul unui cuplu tanar.

Cand a intrat in casa, a vazut dragostea si intelegerea dintre soti. Ii privea linistit, insa in inima lui se trezise invidia fata de dragostea si bucuria lor. S-a tulburat intr-atat de mult, incat a considerat ca nu va putea oficia Taina Botezului in aceasta stare.

Invocand ca pretext ca a uitat ceva din cele necesare pentru savarsirea Sfintei Taine, a plecat, promitand ca va reveni in curand. Pana la biserica era o cale de vreo trei kilometri. In sufletul sau se dezlantuise o adevarata furtuna. Ieromonahul a inceput sa planga, inaltand rugaciuni Domnului pentru intarirea sa.

Cand a parcurs cam jumatate de drum, a observat ca in intampinarea sa vine un staret, imbracat foarte simplu. Cand staretul s-a apropiat de el, s-a oprit si i-a spus:

-Cum de ai indraznit sa refuzi sa botezi copilul? Sa nu crezi ca nevrednicia ta si gandurile tale pacatoase pot sa murdareasca Taina Sfantului Botez. Intoarce-te imediat si boteaza copilul.

Dupa spusele acestea, batranul a disparut.

Ieromonahul a inteles ca s-a intalnit cu insusi Sfantul Ioan Botezatorul.

Uimit, s-a intors imediat si a botezat copilul. In sufletul sau nu mai ramasese nici o urma a gandurilor necurate si a increstinat copilul.

 

(Bateti si vi se va deschide-povestiri adevarate)