TAINUIREA I
”Parintele Paisie Olaru se
tauinuia pe sine. Despre el nu ne-au ramas multe lucruri. Prezenta lui a fost
una tainica.[…]. Dumnezeu a lucrat in viata lui si lucreaza in viata celor ce
se apropie si acum de el prin acest inteles profund al tainuirii vietii in
lupta cu marele dusman al nevointei: slava desarta.
“Pe slava-desarta o ucide
lucrarea cea ascunsa, iar pe mandrie, aceea adica a pune pe seama lui
Dumnezeu indreptarile.
Cel ce pentru slava-desarta
lucreaza faptele bune, aratat este ca si pe cunostinta pentru slava-desarta o
lucreaza; iar unul ca acesta nici nu face, nici nu vorbeste ceva spre zidire,
ci intru toate pe slava de la cei ce-l vad sau il aud o vaneaza; iar patima se
vadeste atunci cand cineva din cei mai-nainte zisi la lucrurile sau la
cuvintele lui aduc prihanire, iar el, pentru aceasta, foarte se scarbeste, nu
pentru aceea ca nu s-a zidit (ca nici nu avea acest scop), ci pentru ca s-a
defaimat.
Slava-desarta si iubirea de
argint una alteia sunt nascatoare: ca cei ce iubesc slava-desarta se silesc
spre imbogatire, iar indeobste cei ce s-au imbogatit doresc sa se trufeasca,
precum se intampla la mireni. Iar monahul, tocmai pentru ca este neavut, mai
vartos atunci se trufeste; iar avand argint, il ascunde rusinandu-se, ca cel ce
are lucru necuviincios schimei.
Osebit lucru al slavei desarte
celei calugaresti este a se trufi pentru fapta buna si pentru cele ce urmeaza
acesteia; iar al mandriei lui este a se inalta pentru indreptari, a defaima pe
ceilalti si a le pune pe acestea pe seama lui, si nu a lui Dumnezeu.
Iar lucru osebit al
slavei-desarte si al mandriei celei mirenesti este a se slavi pentru frumusete,
bogatie, stapanire, a se inalta pentru intelepciune si a primi slava oamenilor.
Nu mica nevointa este a se
izbavi cineva de slava-desarta; iar de aceasta se poate izbavi prin ascunsa
lucrare a lucrurilor si deasa rugaciune; iar semn al izbavirii este a nu mai pomeni
de rau pe cel ce te-a grait de rau sau te graieste.”
(Parintele Ioanichie-Parintele
Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).
Slavă Domnului! Totdeauna mulţumirea I se cuvine Domnului.
RăspundețiȘtergere