DESPRE RUGACIUNE

 

IMPORTANTA RUGACIUNII DE LA MIEZUL NOPTII

 

Imi amintesc ca, pe cand eram inca in lume, am fost intr-o zi la Schitul Ghetsimani si m-am mirat de ce la ei Utrenia se face la ora douasprezece noaptea.

-Dar ce credeati?, m-a intrebat staretul.

-Credeam ca e la trei ori la patru.

-Nu, mi-a raspuns parintele, trebuie sa ne trezim la ora douasprezece noaptea ca sa pastram traditia. Desi n-a fost consemnat nicaieri, s-a pastrat atat in Rasarit, cat si in Apus ca Hristos va veni sa judece lumea la miezul noptii. “Iata, Mirele vine in miezul noptii, si fericita este sluga pe care o va afla priveghind…”. De aceea este atat de importanta rugaciunea de la miezul noptii! Daca nu putem sa mergem la Utrenie, atunci trebuie sa ne rugam acasa.

I-am pus o intrebare staretului ieroschimonah Anatolie: ”E cu putinta sa-i pomenim la Proscomidie si la Psaltire pe adormitii care nu marturisesc dreapta credinta: pe catolici, pe luterani, precum si pe cei de rit vechi?” Staretul a raspuns la aceasta mustrator. Mi-a povestit ca fericitul mitropolit Filaret al Moscovei, o data, doar ca exceptie, a dezlegat un ieromonah sa-l pomeneasca la Proscomodie pe Napoleon, care in trei randuri i s-a aratat in vis unui ieromonah si i-a cerut sa se roage pentru odihna sufletului sau. Dupa descrierea ieromonahului, Napoleon arata asa cum era in timpul vietii sale. In 1812, la invazia francezilor in Rusia, Napoleon jefuise aceasta manastire.

 

(sursa: Parintii din pustia Optina- despre rugaciune)