Pentru
rugaciunile Sfintei Cuvioase Teodora din Tesalonic ale Sfintei Salomeea,
ironista, ale Sfantului Cuvios Dalmat, ale Sfantului Cuvios Faust si ale
Sfantului Cuvios Isaachie, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu,
milueste-ne pe noi pacatosii.
ACATISTUL SFINTEI TEODORA DIN TESALONIC (3 august)
După obişnuitul început se zic Condacele şi Icoasele
Condacul 1:
Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos, nu te-ai lăsat biruită de deznădejde, ci ai răbdat cu vitejie toate încercările vieţii, şi astfel ai dobândit cununa sfinţeniei, Sfântă Teodora. Iar noi, alergând la tine, nădăjduim că nu ne vei lăsa fără ajutor, şi pentru aceasta îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Icosul 1:
Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul
după ce te-a născut, şi orfană de mamă fiind ai crescut ocrotită de iubirea
maicii duhovniceşti primite la botez, care te-a crescut ca pe o mlădiţă
binecuvântată a Bisericii, naşa ta Teopisti, care te laudă împreună cu noi aşa:
Bucură-te, mărgăritar al cinului monahicesc,
Bucură-te, că traiul tău pe pământ a fost
îngeresc,
Bucură-te, că numele tău de botez, Agapi, a fost
al iubirii dumnezeieşti,
Bucură-te, că iubirea către cele sfinte te-ai
nevoit să o sporeşti,
Bucură-te, vlăstar al unei familii sporite în
sfinţenie,
Bucură-te, a sfintelor cuvioase duhovnicească
rudenie,
Bucură-te, că familia voastră a fost o biserică
vie,
Bucură-te, că astăzi despre nevoinţele voastre
în toată lumea se ştie,
Bucură-te, că pe Dumnezeu împreună cu fratele
tău Ştefan L-ai slăvit,
Bucură-te, că el a luat cununa muceniciei, aşa
cum mult a râvnit,
Bucură-te, că îi ajuţi pe copiii şi pe tinerii
apăsaţi de nevoi,
Bucură-te, că pentru rugăciunile tale suntem
ocrotiţi noi,
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 2-lea:
Bătrânul pustnic, duhovnicul tău, te-a binecuvântat să mergi pe calea familiei, spunându-ţi că „nunta este o taină şi încă o mare taină”, dar te-a şi înştiinţat prooroceşte că Dumnezeu nu va trece cu vederea râvna ta de a duce viaţă călugărească. Şi, văzând ascultarea ta, noi Îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Mulţi creştini arată prin faptele lor că nunta e
o cale a leneviei şi a înrobirii de cele lumeşti, tu însă ne-ai mărturisit,
asemenea sfinţilor din veacurile de prigoană, că familia e chemată de Dumnezeu
la sfinţenie. Cum ai trăit ca un înger în trup, soţie şi mamă fiind? Căci
pentru nevoinţele tale îţi cântăm:
Bucură-te, că soţie fiind ai urmat monahiilor în
ascultarea de Dumnezeu;
Bucură-te, că spre plinirea poruncilor te-ai
ostenit mereu;
Bucură-te, adeverire a curăţiei nunţii celei
legiuite;
Bucură-te, că ai adunat virtute lângă virtute;
Bucură-te, chip al femeii creştine şi al
sufletului smerit;
Bucură-te, că binecuvântarea cerească din belşug
te-a acoperit;
Bucură-te, că soţul ţi-a fost de Dumnezeu
rânduit;
Bucură-te, că nu după voia voastră, ci după voia
cerească aţi trăit;
Bucură-te, că, luând drumul pribegiei, în
Tesalonic v-aţi statornicit;
Bucură-te, că ocrotirea Sfântului Mucenic Dimitrie
v-a odihnit;
Bucură-te, pavăză a celor care vor să se
căsătorească;
Bucură-te, icoană a soţiilor care duc viaţă
creştinească;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 3-lea:
Neştiind cum să îşi crească copiii în aceste vremuri de împuţinare a credinţei, la tine aleargă mulţimile de creştini, minunându-se că şi fiica ta, Teopisti, a intrat în soborul sfinţilor, iar acum împreună cu tine Îl slăveşte pe Cel ce toate le rânduieşte spre mântuirea noastră, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Necunoscând iubirea mamei tale trupeşti, ai
cunoscut însă iubirea naşei tale Teopisti, arătând că legătura dintre copii şi
naşii lor trebuie să stea sub semnul lui Hristos, şi nu sub semnul darurilor
degrab trecătoare. Şi, simţind în viaţa ta lucrarea Părintelui Ceresc, ai
stăruit în rugăciune pentru ca şi fiii tăi să trăiască după voia Sa sfântă, şi
pentru aceasta te lăudăm aşa:
Bucură-te, a inimilor înviforate grabnică
alinare;
Bucură-te, a părinţilor credincioşi
sprijinitoare;
Bucură-te, călăuzitoare a copiilor creştini pe
drumul mântuirii;
Bucură-te, îndrumătoare a părinţilor pe calea
rugăciunii;
Bucură-te, aducătoare de linişte în casele
dezbinate;
Bucură-te, împăciuitoare a sufletelor tulburate;
Bucură-te, că părinţii te cheamă să veghezi
asupra caselor lor;
Bucură-te, însoţitoare a fiilor pe scara
virtuţilor;
Bucură-te, al familiilor evlavioase oaspete
ceresc;
Bucură-te, rugătoare pentru mântuirea neamului
creştinesc;
Bucură-te, că lanţurile patimilor prin
rugăciunile tale se rup;
Bucură-te, împreună cu Sfânta Teopisti, fiica ta
după trup;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 4-lea:
Durerea pierderii celor doi fii ai tăi şi a socrilor care te-au crescut ca pe o fiică bună a lor nu te-a îngenuncheat, ci ai răbdat cu inimă tare, şi atunci pe fiica ta Teopisti ai închinat-o Domnului prin mâinile Cuvioasei Ecaterina, iar pe soţul tău Ioan l-ai îmbărbătat, ca să Îi cânte împreună cu tine Domnului, Celui ce poartă grijă de toate: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Noi cârtim şi la cele mai mici valuri care se
ridică asupra noastră, tu însă ne eşti pildă de răbdare şi de credinţă, căci nu
te-ai mâniat pe Dumnezeu şi nici nu ai cârtit, lăsând deznădejdea să te
cuprindă. Iar virtuţile tale strălucesc înaintea noastră ca nişte făclii în
întuneric, şi pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, nou Iov acoperit de al răbdării nor;
Bucură-te, învăţându-ne să înfruntăm al vieţii
vifor;
Bucură-te, că, purtând crucea durerilor, Împărăţia
Cerurilor ai dobândit;
Bucură-te, veselindu-te acum de frumuseţi de
negrăit;
Bucură-te, că putere ai primit pentru că viaţa
lui Hristos ţi-ai încredinţat;
Bucură-te, că moartea celor doi copii şi a
socrilor tăi ai răbdat;
Bucură-te, că Domnul ţi-a primit nesângeroasa
mucenicie;
Bucură-te, că ai fost răsplătită cu netrecătoare
bucurie;
Bucură-te, că, femeie fiind cu firea, pe soţul
tău l-ai îmbărbătat;
Bucură-te, că prin cuvintele tale şi prin pilda
ta l-ai ajutat;
Bucură-te, că pentru puţine suferinţe veşnic te
desfătezi;
Bucură-te, că spre urmarea răbdării tale ne
îndreptezi;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 5-lea:
Aşa cum după moartea mamei tale părintele Antonie, tatăl tău, s-a grăbit să depună voturile monahale înainte de a o înmormânta, tot aşa şi tu când ai rămas văduvă ţi-ai îndreptat paşii spre mănăstire, căci ai însetat după viaţa monahală precum însetează cerbul după izvoarele apelor, şi L-ai slăvit pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Intrând tu în Mănăstirea Sfântului Arhidiacon
Ştefan, Cuvioasa stareţă Ana l-a auzit pe sfântul mucenic zicându-i prooroceşte
din icoană: „Rânduieşte-o degrabă pe Teodora în obştea noastră, că e darul lui
Dumnezeu pentru mănăstire şi pentru oraşul Tesalonic, după Sfântul Mare Mucenic
Dimitrie”. Iar noi, ştiind că proorocia s-a împlinit, îţi zicem cu inimile
pline de bucurie unele ca acestea:
Bucură-te, că ai purtat cu cinste a văduviei
haină;
Bucură-te, că intrând în mănăstire ţi-ai
împlinit dorinţa cea de taină;
Bucură-te, că Sfântul Mucenic Ştefan în
mănăstirea sa te-a primit;
Bucură-te, că la tunderea în monahism numele de
Teodora ţi-a fost rânduit;
Bucură-te, că numele te arată că eşti pentru noi
dar de la Dumnezeu;
Bucură-te, între cer şi pământ minunat curcubeu;
Bucură-te, a Tesalonicului cerească ocrotitoare;
Bucură-te, a celor ce se roagă ţie din ispite
scăpare;
Bucură-te, limpezire a inimilor care chemarea nu
şi-o înţeleg;
Bucură-te, sfătuitoare a celor ce calea monahală
o aleg;
Bucură-te, că alungi gândurile de nestatornicie
ale începătorilor;
Bucură-te, că te rogi pentru luminarea
povăţuitorilor;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 6-lea:
Ai trecut de la mucenicia nesângeroasă a familiei la mucenicia nesângeroasă a călugăriei, sporindu-ţi nevoinţele pentru a-i urma pe sfinţii din vechime. Nu ţi-ai cruţat trupul, pentru a dobândi cununa care nu s-a luat de la tine şi pentru a-L lăuda pe Dumnezeul cel Adevărat împreună cu toţi îngerii şi sfinţii, zicând: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Ascunzând cu smerenie de oameni faptele tale
cele bune, ne eşti pildă de smerenie şi dascăl al luptei cu patimile. Tu ne
arăţi că numai lepădându-ne de mândrie putem să Îl primim pe Hristos în inimile
noastre, iar noi îţi aducem cântări de laudă:
Bucură-te, că puterea lui Dumnezeu te-a umbrit
la fiecare pas;
Bucură-te, că neclintită în hotărârea ta de a te
nevoi ai rămas;
Bucură-te, că pofta trupului ţi-ai stins cu
mulţimea nevoinţelor;
Bucură-te, slugă răsplătită pentru înmulţirea
talanţilor;
Bucură-te, că trăind după Evanghelie ai fost
exemplu credincioşilor;
Bucură-te, că prin nevoinţele tale ai predicat
monahiilor;
Bucură-te, că prin rugăciune ai devenit stâlp de
foc;
Bucură-te, că Dumnezeu n-a ţinut lumina ta sub
obroc;
Bucură-te, că pentru jertfelnicia ta ai fost
chemată să porţi jugul stăreţiei;
Bucură-te, că ai fugit de această cinste pentru
a nu pierde cununa smereniei;
Bucură-te, că îi chemi pe pelerini să se închine
la moaştele tale sfinte;
Bucură-te, că eşti vas ales al Cerescului
Părinte;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 7-lea:
Nu numai cu patimile te-ai luptat vitejeşte, o, Sfântă Teodora, ci şi cu mulţimea gândurilor care împrăştie mintea, trăgând-o spre cele de jos şi îndepărtând-o de rugăciune, dar ţi-ai descoperit cu smerenie gândurile stareţei tale, care s-a bucurat de curăţia sufletului tău, zicând în cămara inimii: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Departe de taina sfintei spovedanii prea multă
vreme stând, ni se împuţinează râvna pentru cele duhovniceşti şi ne lăsăm în
voia cugetelor păcătoase. Drept aceea, la tine alergăm, Sfântă Teodora,
cerându-ţi să te rogi să avem zdrobire de inimă pentru păcatele noastre şi
putere să ne spovedim cum se cuvine, ca să îţi putem cânta unele ca acestea:
Bucură-te, că le-ai sfătuit pe surorile şi
maicile din obşte mintea să îşi curăţească;
Bucură-te, că stareţa Ana v-a dus pe calea cea
împărătească;
Bucură-te, că împotriva cugetelor păcătoase ai
luptat;
Bucură-te, Cuvioasă, că mintea spre cele înalte
ai ridicat;
Bucură-te, că păzindu-ţi mintea ai ajuns la
curăţia simţurilor;
Bucură-te, că pe păcătoşi îi îndemni spre
mărturisirea păcatelor;
Bucură-te, că din tinereţe ai cunoscut folosul
spovedaniei;
Bucură-te, că alergând la duhovnic ai cunoscut
şi puterea tainei;
Bucură-te, de fiecare dată când un fiu risipitor
se întoarce la Părintele său;
Bucură-te, că el scapă atunci din lanţurile
duhului celui rău;
Bucură-te, al duhovnicilor sprijin prin
rugăciune;
Bucură-te, a ucenicilor înneguraţi de ispite mângâiere;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 8-lea:
Văzându-te pregătită pentru aspra nevoinţă a tăcerii, Cuvioasa Ana ţi-a cerut să nu mai vorbeşti defel cu fiica ta, pe care o ai adus-o în Mănăstirea Sfântului Ştefan, şi amândouă aţi dus cu răbdare acest canon vreme de cincisprezece ani, deşi aţi vieţuit în aceeaşi chilie, dând prilej celorlalte maici să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Degeaba ne înfrânăm de la bucate dacă nu ne
înfrânăm limba, căci vorbirea fără măsură şi cleveteala alungă plata postirii.
Povăţuiţi fiind de vieţuirea ta, încercăm să urmăm ascultării şi dreptei tale
socotinţe, pentru a-ţi putea cânta cu sufletele acoperite de harul dumnezeiesc:
Bucură-te, că nu ai cârtit când stareţa ţi-a
cerut să nu mai vorbeşti cu fiica ta;
Bucură-te, că pe cât de grea a fost ascultarea
pe atât de mare şi cununa;
Bucură-te, că pentru supunerea voastră în
smerenie aţi sporit;
Bucură-te, că faptele tale mai mult decât
cuvintele au vorbit;
Bucură-te, că prin răbdarea ta le-ai învăţat pe
maici ascultarea;
Bucură-te, că, inima ta de mamă fiind greu
încercată, ai ţinut tăcerea;
Bucură-te, că ai adunat la luptele tale şi
această biruinţă;
Bucură-te, cu toţi sfinţii şi cuvioşii care au
ţinut a tăcerii nevoinţă;
Bucură-te, că, nevorbind între voi, aţi vorbit
cu Mirele Hristos;
Bucură-te, că, primind apoi dezlegare să vă
vorbiţi, nu aţi vorbit fără folos;
Bucură-te, că lăuntric aţi păstrat calea
tăcerii, de împrăştiere fugind;
Bucură-te, văzându-i pe creştini după liniştire
râvnind;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 9-lea:
Ai ţinut încă de la începutul vieţii tale poruncile lui Dumnezeu, iar de la intrarea în mănăstire ai urcat mai sus pe scara ascultării. Iar atunci când, neavând binecuvântare, ai mutat salteaua pe care dormeai, ca să nu se ude, stareţa te-a trimis să îţi petreci noaptea sub cerul liber, iar tu nu te-ai împotrivit, ci I-ai adus lui Dumnezeu lauda: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Neliniştindu-se din pricina grijii pentru tine
şi neputând să doarmă ştiind că stăteai afară, în frigul cel necruţător şi în
furtuna care deşerta ploaia peste întreaga mănăstire, sora Harito te-a văzut
acoperită de o mantie luminoasă şi purtând o cunună strălucitoare, de care
minune uimindu-ne îţi zicem:
Bucură-te, că ai petrecut noaptea în mijlocul
furtunii;
Bucură-te, izbăvindu-i pe cei care trăiesc în
întunericul minciunii,;
Bucură-te, că pentru lepădarea de sine te-ai
învrednicit de daruri cereşti;
Bucură-te, că ai ascultat tainice cântări
îngereşti;
Bucură-te, că, robindu-te lui Hristos, ai
dobândit libertatea cea adevărată;
Bucură-te, că, smerindu-te, ai fost de Dumnezeu
la loc de cinste înălţată;
Bucură-te, arătându-ne cea mai simplă cale spre
desăvârşire;
Bucură-te, trâmbiţă a ascultării în fiecare
mănăstire;
Bucură-te, că pentru duhovnici te rogi să aibă
harul povăţuirii;
Bucură-te, că tuturor creştinilor le vorbeşti
despre puterea ascultării;
Bucură-te, rază de soare în inimile de mândrie
împietrite;
Bucură-te, bunăvestire a sălăşluirii lui Hristos
în inimile smerite;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a
Tesalonicului!
Condacul al 10-lea:
„Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, ajută-mă şi ia de la mine pe duşmanul cel viclean”, te-ai rugat cu zdrobire când diavolul vroia să sădească în pământul inimii tale gânduri de hulă împotriva lui Dumnezeu. Dar tu ai surpat cursele lui, închinându-te cu credinţă Ziditorului a toată lumea, care te-a acoperit de frig şi de ploaie şi de lucrarea diavolului, şi cântându-I: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Grele pătimiri ai răbdat de la asupritorul
diavol, dar grabnic a fost şi sprijinul dumnezeiesc, pentru că numele lui
Hristos chemând şi închinându-te, ispititorul mugind ca o fiară a plecat,
lăsând în urmă o duhoare de nedescris, iar stareţa ţi-a îngăduit să te întorci
în mănăstire. Pentru care biruinţă îţi zicem:
Bucură-te, că de mustrarea aspră a stareţei tale
nu te-ai tulburat;
Bucură-te, că de ispitele drăceşti harul te-a
acoperit;
Bucură-te, că şi pe fiica ta, Sfânta Teopisti, o
ai călăuzit;
Bucură-te, că să nu se teamă de puterea
îngerilor căzuţi o ai sfătuit;
Bucură-te, că pe toţi ne îndemni să dobândim
curaj duhovnicesc;
Bucură-te, că, rugându-te pentru noi, suntem
ocrotiţi de soborul îngeresc;
Bucură-te, sfântă care îi tămăduieşti pe oamenii
îndrăciţi;
Bucură-te, fulger care arzi legăturile celor ce
sunt de duhuri rele chinuiţi;
Bucură-te, că ne ajuţi să ne ferim de cursele
întunericului;
Bucură-te, ajutor al celor care vor să scape de
chinurile iadului;
Bucură-te, luptător neînfricat din oastea
purtătoare de stindarde cereşti;
Bucură-te, că celor care se roagă ţie cele de
trebuinţă le dăruieşti;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 11-lea:
Ne temem de moartea năprasnică, Sfântă Teodora, şi cerem ajutorul tău, ştiind că mai dinainte ai spus celor din mănăstirea ta ziua şi ceasul în care vei părăsi această lume. Fii pavăză a noastră în vremea ispitelor, iar la ceasul despărţirii noastre de viaţa pământească fii alături de noi, ca să Îi cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu, Care te-a primit în Împărăţia Sa: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Cântare cerească răsunând din chilia ta s-a
auzit în toată mănăstirea, atunci când sufletul tău a trecut la Mirele Ceresc,
iar clopotul bisericii a bătut fără să fie atins de mână omenească, pentru că
îngerii prăznuiau trecerea ta la Domnul şi îi îndemnau pe toţi cei necăjiţi să
îţi cânte:
Bucură-te, că la moartea ta s-a auzit cântare
îngerească;
Bucură-te, că bătaia clopotului a chemat poporul
să te cinstească;
Bucură-te, că după moarte te-ai schimbat la
chip, arătând ca în tinereţe;
Bucură-te, că ai rămas copilă la suflet şi la
bătrâneţe;
Bucură-te, că sufletul ţi-a rămas tânăr, deşi
părul ţi-a albit;
Bucură-te, că această minune curăţia sufletului
tău a adeverit;
Bucură-te, că moartea nu a fost pentru tine
decât un nou început;
Bucură-te, că dascăl iscusit cugetarea la moarte
ai avut;
Bucură-te, clopot care întreaga viaţă pentru
Dumnezeu ai bătut,;
Bucură-te, stâlpnic care pe stâlpul rugăciunii
ai stătut;
Bucură-te, izbăvitoare a celor aflaţi în
chinurile bolii;
Bucură-te, rugătoare pentru cei care se află pe
patul morţii;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 12-lea:
Bucură-te, sfântă, îţi spunem ori de câte ori
cugetăm la minunile tale cele de multe feluri, că mirul izvorât cu prisosinţă
din sfintele tale moaşte şi din icoana ta a preînchipuit mulţimea minunilor
tale, pentru care poporul binecredincios te laudă neîncetat şi lui Dumnezeu Îi
aduce cântarea: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Vrând iconarul Ioan să picteze icoana ta şi
neştiind cum ai arătat în viaţa pământească, te-ai arătat lui în vis în chipul
unei monahii. Iar el, neştiind pe cine visase, s-a hotărât să picteze
trăsăturile acelei maici în icoana ta, iar mai apoi s-a mirat aflând de la cei
care te cunoscuseră că ai avut chipul precum cel pictat în icoană, şi s-a
bucurat, iar noi pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, că iconarul ţi-a pictat icoana după
ce în vis i te-ai arătat;
Bucură-te, că de asemănarea cu trăsăturile tale
toţi s-au mirat;
Bucură-te, că mirul izvorât din icoană a fost a
sfinţeniei tale pecete de netăgăduit;
Bucură-te, că, deşi mirul a şters frumuseţea
icoanei, tămăduirile s-au înmulţit;
Bucură-te, împreună cu Sfânta Teodora, al
Alexandriei odor;
Bucură-te, împreună cu Sfântul Teodor Studitul,
apărătorul icoanelor;
Bucură-te, cu Marii Mucenici, Sfinţii Teodor
Tiron şi Teodor Stratilat;
Bucură-te, că, auzind despre vieţuirea ta,
duhovniceşte ne-am desfătat;
Bucură-te, că prin nevoinţele tale ai devenit
liman duhovnicesc;
Bucură-te, că porţi de grijă ca o mamă celor ce
se nevoiesc;
Bucură-te, că în vremuri de răcire a credinţei
eşti a Bisericii întărire;
Bucură-te, a celor căsătoriţi stea şi a
monahiilor sporire;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!
Condacul al 13-lea:
O, Sfântă Teodora, ocrotitoare a monahiilor şi a monahilor, ajutătoare a mirenilor, sprijin al preoţilor şi al ierarhilor, primind această puţină rugăciune de la noi, ajută-ne să ne îndreptăm viaţa prin pocăinţă, prin nevoinţă şi rugăciune, ca împreună cu tine să Îi aducem Domnului cântarea: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice Icosul 1: Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul… şi Condacul 1: Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos… Apoi se zice aceasta
Ai grijă de toate familiile
creştine, de toţi părinţii şi de copiii lor. Îndepărtează de la ei toată
tulburarea, toată ispita, toată cearta. Vezi şovăiala tinerilor care nu ştiu
unde le e locul, în lume sau în mănăstire, şi roagă-te pentru ei, ca să îşi
înţeleagă chemarea şi să facă întru toate voia lui Dumnezeu. Aşa cum pe fiica
ta, Sfânta Teopisti, ai ajutat-o să urce pe scara virtuţilor, aşa ajută-ne şi
pe noi, că greu e războiul care ne stă înainte. Povăţuieşte-ne pe calea
smereniei, pe calea rugăciunii şi a nevoinţei. Alungă de la noi pe necuratul
diavol, care vrea să ne facă de ruşine, aruncându-ne în tina păcatului.
Fii în faţa inimilor noastre
ca o icoană vie, Sfântă Teodora, ca ducând noi lupta cea bună să ne învrednicim
de raiul cel gătit sfinţilor şi de bucuria Împărăţiei Cerurilor, pe tine să te
lăudăm, iar Dumnezeului cel în Treime lăudat să Îi aducem slavă şi închinăciune
în vecii vecilor. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu