Pentru
rugaciunile Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, Doamne Iisuse
Hristoase, fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.
Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
Troparul
Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, glasul al 4-lea:
Cei
ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători,
Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre
mare milă.
Pe
cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum
cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm
pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând:
Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor!
Fără
de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor
Dumnezeu-Cuvântul şi trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol preaales te-a
arătat pe tine, Petre. Pentru aceea, cântăm ţie:
Bucură-te, al cetei
ucenicilor începătorule;
Bucură-te, al Tainelor lui Hristos tăinuitorule;
Bucură-te, mai mare decât toţi cuvântătorii de Dumnezeu;
Bucură-te, întâiule între iconomii duhului;
Bucură-te, că pe Hristos ţie Tatăl L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
Bucură-te, piatră preanesfărâmată a Bisericii;
Bucură-te, temelie preaîntemeiată a mărturisirii;
Bucură-te, începătura cea puternică a credinţei;
Bucură-te, luminătorul cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, cel prin care Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, cel prin care Satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Petre, apostole!
Vederea
ta cea înţelegătoare curăţind-o, ai intrat în sânurile părinteşti, o, minune,
şi într-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu, împreună fără
de început cu Tatăl şi cu Duhul, propovăduindu-L pe Dânsul şi cântând: Aliluia!
Luminat
fiind de fulgerări neapropiate înţelegerii, când ţi s-a arătat din cer lumină,
care biruia lumina soarelui, atras ai fost, Pavele, spre credinţă îndumnezeită,
şi vas alegerii te-ai făcut. Pentru aceea cântăm ţie:
Bucură-te, privitorule al
luminii celei nemărginite;
Bucură-te, tăinuitorule al Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, binecuvântătorule al Bisericii;
Bucură-te, preaînţelepte propovăduitor al lumii;
Bucură-te, că întru tine vieţuieşte Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
Bucură-te, că la înălţimea raiului ai fost răpit;
Bucură-te, mare învăţător al neamurilor;
Bucură-te, al credincioşilor prin duhul născător;
Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
Bucură-te, Pavele, apostole!
Trecând
toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos Cel iubit al tău
şi te-ai arătat împreună cu Dânsul un duh, numai lui Hristos vieţuind, pe
Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină şi dragoste şi
cântându-I: Aliluia!
Intrând
în norul cel mai presus de lumină al privirii, ţi-ai muiat buzele tale, Petre,
şi umplându-te întâi de Dumnezeu, ne-ai împărtăşit pe noi de dumnezeiescul dar,
cu învăţăturile tale cele de Dumnezeu scrise. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te,
îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, născutule al luminii celei neînserate;
Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
Bucură-te, cerule, decât cerurile mai înaltule;
Bucură-te, că te-ai arătat al dumnezeieştii firi părtaş;
Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucură-te, sfătuitorule de trebuinţă al Bisericii;
Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minţilor;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, prin care credinţa s-a mărit;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, Petre, apostole!
Învăţături
despre viaţa veşnică a rostit Petru către Piatra Vieţii, zicând: „La cine,
afară de Tine, vom merge şi să fim vii?”. Arătând astfel dragostea cea către
Stăpânul, a zis către El cântând: Aliluia!
Ai
fost răpit la înălţimile cele veşnice şi ai trăit, Pavele, în afară de cele
simţite şi gândite, nu cu gândul, ci întru Duhul care era unit cu trupul sau
era fără de trup, Dumnezeu ştie. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te, îndrăgirea lui
Hristos cea neoprită;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, cel ce ai cunoscut taina răpirii;
Bucură-te, cămara tăcerii celei înţelegătoare;
Bucură-te, că, pentru Hristos, pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucură-te, că toate le-ai lucrat ca pe cei mulţi să-i mântuieşti;
Bucură-te, al înţelepciunii lui Dumnezeu vas mult încăpător;
Bucură-te, apostole al darului celui din lege arătător;
Bucură-te, al lui Hristos deasă îndeletnicire;
Bucură-te, a lui Iisus dulce gândire;
Bucură-te, mireasmă de viaţă pentru unii;
Bucură-te, miros ucigător pentru alţii;
Bucură-te, Pavele, apostole!
Luminile
cinstitelor tale trimiteri în toate zilele îndumnezeiesc pe oameni, o, Pavele,
prin care cei înţelegători cu adevărat ajung la îndumnezeire şi oglindesc slava
lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Nu
ai purtat la brâu aur sau argint al tău, pe pământ, o, Simone Petre, ci având
înfricoşător numele lui Iisus, ai împărtăşit zestre fericită şi printr-Însul
minunile lucrai celor ce zic acestea:
Bucură-te, străină hrană
a sufletului;
Bucură-te, preadulce băutură a trupului;
Bucură-te, dumnezeiască alifie a celor orbiţi;
Bucură-te, neauzită doctorie a celor bolnavi;
Bucură-te, că pe Tavita, ceea ce murise, vie ai ridicat-o;
Bucură-te, că pe Safira dintr-odată moartă ai arătat-o;
Bucură-te, cel ce pe Anania dintr-odată mort l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce numai cu un cuvânt pe slăbănog l-ai îndreptat;
Bucură-te, izvor care revarsă sănătate;
Bucură-te, fântână izvorâtoare de vindecări;
Bucură-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunea pe Simon ai omorât;
Bucură-te, Petre, apostole!
Tras
ai fost, Petre, de frumuseţea dumnezeirii lui Hristos, care a strălucit pe
munte. Pentru aceea, văzând-o împodobită ca pe o cămară de nuntă cu
strălucirile luminii celei nemărginite, „bine este a petrece aici”,
înspăimântat ai zis cântând: Aliluia!
Cuvintele
cele ascunse ale dogmelor celor preaînalte ale iconomiei lui Hristos, o,
Pavele, scoţându-le din cele neapuse, le tâlcuieşti mai presus de tine,
ridicând pe cei credincioşi cu minune a zice ţie:
Bucură-te, minunea
apostolilor cea lăudată;
Bucură-te, frumuseţea cea încuviinţată a Scripturii celei noi;
Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, noianul înţelegerilor celor înţelepţite de Dumnezeu;
Bucură-te, înaltule tâlcuitor al Dumnezeieştii Întrupări;
Bucură-te, carte închipuită de Dumnezeu, minţii la vedere înspăimântătoare;
Bucură-te, cămară dumnezeiască a cereştilor comori;
Bucură-te, materia cea trebuincioasă a învăţătorilor;
Bucură-te, cel ce ai luat spre propovăduire neamurile;
Bucură-te, cel ce săvârşeşti minuni dese;
Bucură-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat mare meşter al cortului nou;
Bucură-te, Pavele, apostole!
Minune
mare s-a văzut la sfârşitul vieţii tale celei dumnezeieşti, o, fericite Pavele:
căci, tăiat fiind capul tău, de trei ori la înălţime de la pământ a săltat cu
săltările, ca şi cu nişte cântări, lăudând Treimea aşa: Aliluia!
Popor
nou ai făcut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia
naşterii de Dumnezeu înnoindu-i pe ei, Petre, şi locaşuri darului arătându-i,
aşa zicând:
Bucură-te, surpătorule al
umbrei legii;
Bucură-te, stâlp întăritor al adevărului;
Bucură-te, cel ce pe Israel din slavă l-ai schimbat;
Bucură-te, cel ce întru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că în Tabor lumina Dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că alt soare cu totul luminos te-ai făcut;
Bucură-te, cel ce ai intrat înăuntrul luminii norului;
Bucură-te, că ai fost martor al glasului părintesc;
Bucură-te, cel ce legea duhului ai luat;
Bucură-te, cel ce ai fost numit „fericit” de Hristos;
Bucură-te, cel ce în cuvinte te-ai îmbogăţit de stăpânire;
Bucură-te, cel ce pe credincioşi în răbdare i-ai mântuit;
Bucură-te, Petre, apostole!
Singur
pe munte, îndoită patimă ai pătimit, după simţire şi gândire, Petre, căci
biruite fiind de asupreala luminii cele fireşti ale tale, singur Dumnezeu Se
vedea prin suflet şi prin trup, Căruia şi căzând, îndumnezeit ai cântat:
Aliluia!
Cer
înţelegător te-ai arătat, tuturor istorisind, Pavele, slava lui Dumnezeu, şi
vestirea ta a ieşit în tot pământul, propovăduind Treimea cea nezidită şi pe
Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce glăsuiesc aşa:
Bucură-te, cel ce cu
adâncurile duhului te îmbogăţeşti;
Bucură-te, cel ce cu cunoştinţa cea bine dobândită te mândreşti;
Bucură-te, casa cea preacinstită a Treimii;
Bucură-te, Biserica firilor doimii;
Bucură-te, necuprinsa lăţime a dragostei celei îndoite;
Bucură-te, lungime a Dumnezeieştii rânduieli celei mai înainte de veci;
Bucură-te, neapropiată înălţime a teologiei;
Bucură-te, nevăzută adâncime a iconomiei;
Bucură-te, văzătorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minte ascuţită a descoperirilor;
Bucură-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucură-te, fântână adâncă a înţelepciunii de Dumnezeu;
Bucură-te, Pavele, apostole!
Cu
dor pipăind tainele cele nemăsurate ale adâncului celui preaînalt, o, Pavele,
ai aflat în acestea mărgăritare, tăcere înţelegătoare, spaimă şi uimire, odihnă
şi bucurie, împreună a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Pe
oratorii cei înţelepţi şi zadarnici în cuvinte, ca pe nişte neînţelepţi i-a
arătat Petru cel simplu, luând grai al înţelepţirii de Dumnezeu şi limbă de foc
a Dumnezeiescului Duh, şi ridicând pe cei ce cred, au cântat lui din inimă:
Bucură-te, a
Mângâietorului gură cinstită;
Bucură-te, limbă cu foc îngrădită;
Bucură-te, doborârea înţelepciunii celor înţelepţi;
Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuţi;
Bucură-te, Petre, porumbiţa cea albă a bucuriei;
Bucură-te, de Dumnezeu închipuită tăbliţa tuturor fericiţilor;
Bucură-te, primitorule al cheilor Împărăţiei cerurilor;
Bucură-te, vistierul Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, cugetarea cea veche a credincioşilor;
Bucură-te, podoaba darului cea preamărită;
Bucură-te, sărătură a focului ceresc;
Bucură-te, învăţătură a Luminii celei neasemănate;
Bucură-te, Petre, apostole!
Semn al dragostei Sale
arătând Hristos paşterea oilor, „dacă Mă iubeşti, Petre”, ţi-a zis ţie, „paşte
cu osârdie oile Mele!”. Pe care le-ai şi păscut, bucurându-te pentru
dumnezeiasca dragoste şi cântând: Aliluia!
„Ce-mi
este mie bogăţia şi slava şi desfătarea, care se strică?” Biserica lui Hristos
vorbeşte: „A mea bogăţie şi slavă şi desfătare este Pavel”, dulce zicând
şi preaînalt istorisind, pe care şi sărutându-l zicem unele ca acestea:
Bucură-te, trâmbiţa
adevărului;
Bucură-te, chitara teologiei;
Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce viersuitoare;
Bucură-te, rânduneaua lui Hristos, cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, vioară care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucură-te, organ insuflat de suflările Mângâietorului;
Bucură-te, limbă de foc suflătoare, care faci să răsune cele dumnezeieşti;
Bucură-te, canon, alăută şi muză a duhului;
Bucură-te, îndulcire încuviinţată a urechilor noastre;
Bucură-te, odihnă a tâmplelor noastre;
Bucură-te, cel prin care de idoli ne-am eliberat;
Bucură-te, cel prin care lui Hristos ne-am logodit;
Bucură-te, Pavele, apostole!
Covârşind
doimea materiei cea care este cu nerânduială, ai cunoscut doimea firii lui
Hristos. Şi curăţându-ţi cele trei părţi ale sufletului, singur văzător
nematerialnic al Treimii te-ai văzut, fără materie unindu-te, şi Acesteia din
inimă cântând, Pavele: Aliluia!
Lumina
cea dintâi, care din Fecioară a strălucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a
arătat lumii, cu fulgerele cele prealuminoase ale cunoştinţei de Dumnezeu
luminând şi ridicând pe toţi cu laude mulţumitoare a cânta ţie:
Bucură-te, lumina celor
întunecaţi;
Bucură-te, calea celor rătăciţi;
Bucură-te, al minunilor lui Hristos mai întâiule propovăduitor;
Bucură-te, al patimilor Lui preaalesule mărturisitor;
Bucură-te, că tu singur lămureşti a iadului golire;
Bucură-te, că tu întâi ai vestit popoarelor Învierea;
Bucură-te, cel ce ai cuvântat revărsarea Mângâietorului asupra popoarelor;
Bucură-te, cel ce ai învăţat Evanghelia pe Marcu;
Bucură-te, primul luminător al neamurilor;
Bucură-te, calul lui Hristos cel preaales alergător;
Bucură-te, disc luminos al soarelui;
Bucură-te, urmare a neurmăritului Dumnezeu;
Bucură-te, Petre, apostole!
Te
bucuri în chip de negrăit întru cele înalte, o, Petre, cu Hristos iubitul
învăţător ca un Dumnezeu, fără mijlocire cu Dumnezeu Cel din fire unit, care cu
punerea acum stai, şi de slava cea dumnezeiască te umpli cântând neîncetat:
Aliluia!
Cânţi
lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce viersuire, cântarea cea întreit sfântă,
Pavele, şi cu duhul, cu cuvântul şi cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe
cuvânt şi pe duh, prin închipuire pe cel dintâi chip, Dumnezeu spre Dumnezeu.
Pentru aceea auzi:
Bucură-te, icoană a
frumuseţii celei întâi închipuite;
Bucură-te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, a lumii celei gândite încă o dată descoperire;
Bucură-te, arătare a celor gândite;
Bucură-te, gura cea grăitoare de Hristos, răsuflarea lui Gură de Aur;
Bucură-te, preaîndumnezeită zare a minţii lui Dionisie;
Bucură-te, privitorule al vederilor celor nevăzute;
Bucură-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucură-te, cel plin de roadele duhului;
Bucură-te, îndestulatule de darurile lui;
Bucură-te, cel prin care Treimea a fost propovăduită;
Bucură-te, prin care Unimea a fost preaslăvită;
Bucură-te, Pavele, apostole!
O,
preadulce Petre şi preaiubite Pavele, părinţii cucerniciei noastre, primiţi
această scurtă cântare, ca pe o gângurire de prunci, şi slavei celei veşnice
învredniciţi pe cei ce glăsuiesc: Aliluia! (Acest condac se zice de trei
ori.)
Apoi
iarăşi se zic Icosul 1si Condacul 1.
(sursa: doxologia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu