Acatistul
zilei –2 aprilie
Pentru rugaciunile Sfantul
Sfintit Mucenic Teodor, episcopul Chiriniei, Sfantul Mucenic Isihie, Doamne
Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.
Nota: pentru ca in aceasta zi nu este acatist,
voi posta Acatistul pentru izbavire de boala.
Acatist către Dumnezeu Fiul pentru izbăvire de boală
Condacul 1:
Miluieşte-l, Iubitorule de oameni, pe robul Tău care
pătimeşte, arătându-i mila Ta cea nemăsurată. Dă-i lui putere să se ridice din
patul durerii şi să se roage Ţie împreună cu noi, cei cu sufletele slăbite de
patimi, dar însetate de tămăduirea Ta: Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi
al trupurilor noastre, miluieşte-ne!
Icosul 1:
Doamne, Cel ce ai zis că nu cei sănătoşi au nevoie de
doctor, ci cei bolnavi, primind smerita noastră rugăciune care se aduce Ţie cu
zdrobire de inimă, vino cu puterea Ta cea tămăduitoare şi alină durerile
robului Tău care se află în mare suferinţă, trimiţând peste noi harul Tău cel
curăţitor, ca să strigăm:
Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-ne;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ai venit în lume pentru cei păcătoşi şi
bolnavi, miluieşte-ne;
Iisuse, Care din dragoste pentru neamul omenesc ai primit
a Te răstigni, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ai luat asupra Ta durerile noastre,
miluieşte-ne;
Iisuse, întărirea, scăparea şi izbăvirea noastră,
miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 2-lea:
„Să cinstim boala care este însoţită de sfinţenie şi să-i
cinstim pe cei ale căror suferinţe i-au dus la biruinţă, căci poate între
aceşti bolnavi se ascunde un nou Iov”, a grăit Sfântul Grigorie
Cuvântătorul-de-Dumnezeu; noi, lăudându-L pe Dumnezeu care încununează răbdarea
celor ce duc fără cârtire crucea bolii şi care îi ridică pe cei căzuţi în
deznădejde, Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Doamne, Iisuse Hristoase, Cel ce ai spus că până şi perii
capului ne sunt număraţi, Care nu laşi să vină asupra noastră dureri şi
necazuri mai mari decât putem duce, care odată cu încercările ne trimiţi şi
puterea de a le face faţă, Cel ce vezi că de multe ori slăbiciunea firii
noastre ne împiedică să simţim ajutorul Tău, primeşte şi puţina noastră
rugăciune:
Iisuse, Care dai celor ce poartă crucea bolii nădejdea în
puterea Ta şi nu în puterile firii, miluieşte-ne;
Iisuse, Care celor ispitiţi le dăruieşti mucenicească
răbdare, ca să nu hulească Numele Tău, miluieşte-ne;
Iisuse, ca să ne învrednicim de cunună şi nu de osândă,
miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ne-ai îndemnat să îi cercetăm pe bolnavi,
miluieşte-ne;
Iisuse, Care nu Te desparţi de cei aflaţi în suferinţe,
miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ajungi înaintea oricărui om la cei
încercaţi de boală, miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 3-lea:
Dacă s-ar ridica încercările nu am putea merge pe calea
mântuirii şi porţile raiului ni s-ar închide. Pentru aceasta, atunci când
Domnul îngăduie să vină asupra noastră felurite suferinţe, să căutăm a vedea în
ele lucrarea Sa cea curăţitoare şi să Îi mulţumim că ne poartă de grijă,
cântându-I cu evlavie: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Când mândria acoperă sufletul, acesta se fereşte a vedea
în boală o pedeapsă pentru păcate şi se ridică împotriva lui Dumnezeu; dar când
pocăinţa sfărâmă zidul gros al părerii de sine sufletul nădăjduieşte că prin
boală Domnul îi va da curăţire de păcate. Cerându-Ţi ca împreună cu fratele
nostru bolnav să ne apropiem şi noi de pocăinţa cea nefăţarnică, ne rugăm Ţie:
Iisuse, Cel ce cunoşti patimile şi neputinţele oamenilor,
miluieşte-ne;
Iisuse, ca să ne cunoaştem slăbiciunile cele ascunse şi
să Îţi cerem izbăvire, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce primeşti suferinţa ca pe o jertfă
fără-de-sânge, miluieşte-ne;
Iisuse, Care prin boală dai curăţire de păcate,
miluieşte-ne;
Iisuse, Care îngădui să vină asupra noastră suferinţe
trecătoare ca să ne fereşti de cele veşnice, miluieşte-ne;
Iisuse,
Care ne faci să pricepem marea taină a bolii, miluieşte-ne;
Iisuse
preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 4-lea:
Chip al
morţii fiind boala, avem acum bun prilej să cugetăm la obştescul sfârşit,
pentru că această cugetare îndepărtează patimile şi apropie Duhul
de-viaţă-dătător de sufletele noastre, ale celor care, cunoscându-ne
slăbiciunile, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Doamne, izbăveşte-l pe fratele nostru de moartea cea
năprasnică, dându-i lui vreme de pocăinţă. Să nu îl tai pe el înainte de vreme
ca pe smochinul cel neroditor, ci cu milostivirea Ta să sapi împrejur şi să îl
îngrijeşti cu mila Ta, aşteptând cu iubire de oameni rodul pocăinţei şi al
întoarcerii sale. Te rugăm să ne înveţi şi pe noi să ne pocăim cu inimă
zdrobită pentru păcatele noastre, ca să fim izbăviţi de suferinţele cele fără
sfârşit şi să Îţi cântăm:
Iisuse, dându-ne vreme de pocăinţă, miluieşte-ne;
Iisuse, primind pocăinţa şi lacrimile noastre,
miluieşte-ne;
Iisuse, înţelepţindu-ne prin cugetarea la moarte,
miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce i-ai sfinţit pe cei ce s-au nevoit prin
această cugetare, miluieşte-ne;
Iisuse, alungând de la noi frica morţii, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morţi, cu moartea pe moarte
călcând, miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 5-lea:
„Oare există boală pe care Dumnezeu să nu o poată
vindeca?” – se întreabă necredincioşii cei îndărătnici; dar noi, ştiind
mulţimea vindecărilor Tale, Fiule al lui Dumnezeu, credem puterii Tale şi
mărturisim că nimic nu Îţi este cu neputinţă Ţie, Celui ce ai tămăduit în chip
minunat pe cei care în suferinţele lor au găsit puterea de a-Ţi cânta: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Cuvintele Sfintelor Evanghelii stau înaintea noastră
drept mărturie a dragostei Tale pentru oameni, a nemărginitei Tale purtări de
grijă faţă de cei aflaţi în suferinţe, şi ne arată că oricât de mari ar fi
căderile noastre nu pot covârşi mulţimea milei şi a îndurărilor Tale. Ştiind
aceasta, ne rugăm Ţie, Iubitorule de oameni:
Iisuse, Care i-ai miluit pe bolnavii care au alergat la
Tine, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ai miluit mulţime de orbi, de şchiopi şi
de demonizaţi, miluieşte-ne;
Iisuse, Doamne, Care ai putere de a vindeca orice
neputinţă, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce şi în zilele noastre faci minuni mari şi
preaslăvite, miluieşte-ne;
Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu, Care nu Te desparţi de
Biserica Ta, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce până la sfârşitul veacurilor vei tămădui
bolnavii, miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 6-lea:
„Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi,
curăţiţi pe cei leproşi, scoateţi afară pe demoni. În dar aţi luat, în dar să
daţi!”, ai spus, Mântuitorule, ucenicilor Tăi, iar ei, ascultându-Te, au
împărţit în toată lumea vindecări minunate, aducând la dreapta-credinţă pe
mulţi dintre cei care au văzut cum s-a biruit prin har rânduiala firii, şi au
cântat cu mulţumire: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Împreună cu Preacurată Maica Ta, cetele Sfinţilor se
roagă Ţie, Dumnezeule al izbăvirilor, pentru tămăduirea credincioşilor care
sunt apăsaţi de boli, de suferinţe şi necazuri. O, Milostive Doamne, împreună
cu rugăciunile lor curate primeşte şi nevrednica noastră rugăciune:
Iisuse, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu, miluieşte-ne;
Iisuse, pentru rugăciunile Sfinţilor Doctori fără-de-arginţi,
miluieşte-ne;
Iisuse, pentru rugăciunile Sfinţilor făcători de minuni,
miluieşte-ne;
Iisuse, pentru rugăciunile celor ce au tămăduit boli de
nelecuit, miluieşte-ne;
Iisuse, pentru rugăciunile sfinţilor pe care îi cinstim
cu evlavie, miluieşte-ne;
Iisuse, pentru rugăciunile tuturor sfinţilor,
miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 7-lea:
Pe cât de mult s-a răspândit vestea vindecărilor pe care
le-au făcut Cuvioşii Tăi, spre slava Bisericii Tale, Iisuse, pe atât de mult a
încercat necuratul diavol să atragă lumea în înşelare prin vindecători
închipuiţi care necinstesc învăţăturile dreptei credinţe, care îi îndepărtează
pe oameni de Tine şi care cu inimile pătate de noroiul ereziei cheamă numele
Tău şi spun fără teamă: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Izbăveşte-l, Doamne, Iisuse Hristoase, pe robul Tău de
toate vicleşugurile celor care îi amăgesc pe oameni prin vindecările lor,
pentru a-i rupe de Tine şi a-i arunca în cursele diavolului. Să se
învrednicească el de darul deosebirii şi al înţelepciunii, ca nu cumva să fie
înghiţit de adâncurile iadului, ci împreună cu noi să îi înfrunte pe cei ce
spun că vindecă prin puterea Ta, deşi necinstesc învăţăturile Bisericii Tale,
şi împreună cu noi el să Îţi cânte:
Iisuse, întărindu-ne în dreapta credinţă, miluieşte-ne;
Iisuse,
fără a cărui milă cădem pradă celui viclean, miluieşte-ne;
Iisuse,
ca să pricepem că cea mai pierzătoare boală este erezia, miluieşte-ne;
Iisuse,
pentru a lepăda ajutorul cel înşelător, miluieşte-ne;
Iisuse,
ca să primim suferinţa şi nu vindecarea cea amăgitoare, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce nu Te-ai lăsat amăgit de diavol în pustie,
miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 8-lea:
Mult îndurase de la doctori femeia care avea de mulţi ani
scurgere de sânge, dar vindecarea a dobândit-o numai când a venit la Tine.
Fereşte-i, Doamne, pe cei credincioşi de doctorii lipsiţi de iscusinţă şi
iubitori de arginţi, şi ajută-i să găsească doctori care le pot fi cu adevărat
de ajutor, ca tămăduindu-se să Îţi cânte: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Doamne, trimite Duhul Tău dătător de viaţă peste toţi cei
care se îngrijesc de robul Tău, ca să facă aceasta aşa cum se cuvine, să nu-i
înmulţească suferinţele şi să nu-i umple sufletul de amărăciune, ci prin grija
lor să mângâie sufletul său necăjit. Trimite peste ei harul Tău, ca să se roage
Ţie împreună cu noi:
Iisuse, Care Te sălăşluieşti în cei care îngrijesc
bolnavii cu jertfelnicie, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce îi ajuţi să Te vadă pe Tine în chipul
celor pe care îi îngrijesc, miluieşte-ne;
Iisuse, care ajuţi bolnavii să vadă în ajutorul omenesc
ajutorul Tău cel ceresc, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce fereşti bolnavii de nepriceperea
doctorilor, miluieşte-ne;
Iisuse, Cel ce pui înaintea celor suferinzi doctorii cei
mai iscusiţi, miluieşte-ne;
Iisuse, Care de toate Te îngrijeşti, rânduind cu
înţelepciune cele de trebuinţă, miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 9-lea:
Îţi înălţăm rugăciuni, Doamne, nu numai pentru cei de
aproape ai noştri, ci şi pentru toţi bolnavii pentru care nu are cine să se roage
şi pentru toţi cei apăsaţi de singurătate. Dăruieşte-le lor mila Ta, Preabunule
Doamne, dăruieşte-le să cunoască puterea Ta şi să simtă prezenţa Ta cea sfântă,
ca izbăvindu-se de amărăciune să Îţi cânte: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Nimeni nu este fără de păcat şi fiecare om a greşit faţă
de semenii săi; dascăl de nepreţuit este pentru unii suferinţa, căci îi ajută
să fie mai buni şi mai înţelegători faţă de neputinţele celorlalţi, şi aceasta
ne îndeamnă să ne rugăm Ţie, Învăţătorului nostru;
Iisuse, dăruindu-ne dragoste pentru aproapele, miluieşte-ne;
Iisuse, ca să fim mai iubitori şi mai blânzi,
miluieşte-ne;
Iisuse, trimiţând peste noi pacea pe care ai dat-o
ucenicilor Tăi, miluieşte-ne;
Iisuse, învăţându-ne să ascultăm poveţele tainice ale
Îngerului Păzitor, miluieşte-ne;
Iisuse, ferindu-ne de duhul mâniei, al vrajbei şi al
răutăţii, miluieşte-ne;
Iisuse, îndepărtând de la noi patima mândriei şi a
iubirii de sine, miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 10-lea:
Degeaba primim vindecarea trupurilor dacă sufletele
noastre rămân bolnave; degeaba ne tulburăm încercând să dobândim sănătate
pentru trupul cel supus stricăciunii dacă părăsim grija pentru suflet, căci
nici o vindecare nu este deplină până ce nu I se înalţă lui Dumnezeu cântarea:
Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Doamne, ajută-l pe robul Tău să caute nu numai vindecarea
trupească, ci şi pe cea sufletească. Povăţuieşte-l, călăuzeşte-l, luminează-l
să alerge la acoperământul Bisericii Tale sfinte, pentru a lua putere să meargă
pe calea mântuirii. Şi pentru ca boala prin care trece să fie pentru el şi
pentru noi prilej de întoarcere la Tine, îndrăznim să ne rugăm Ţie:
Iisuse, sădind în noi dorinţa unei vieţi virtuoase,
miluieşte-ne;
Iisuse, îndemnându-ne să ne spovedim toate păcatele,
miluieşte-ne;
Iisuse, dăruindu-ne să ne împărtăşim cu Preacuratele
Tale Taine, miluieşte-ne;
Iisuse, revărsând peste noi darurile Sfântului Duh,
miluieşte-ne;
Iisuse, sălăşluindu-Te în inimile noastre cele îndurerate,
miluieşte-ne;
Iisuse, ca să cunoaştem iubirea Ta cea mângâietoare,
miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 11-lea:
Mare bucurie se face pe pământ pentru un bolnav care
dobândeşte sănătate, şi încă mai mare bucurie se face în cer pentru un păcătos
care se pocăieşte. Cu adevărat mare bucurie va fi în cer şi pe pământ dacă
robul Tău va dobândi atât tămăduirea trupească, cât şi pe cea sufletească, şi
Ţi-ar aduce cântarea de mulţumire: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Dacă am avea credinţă cât un grăunte de muştar, robul Tău
ar putea primi vindecare grabnică; oricât de puţină ar fi credinţa noastră
însă, nu vom înceta a ne ruga Ţie ca, aşa cum ai primit oarecând cei doi bani
ai văduvei, tot aşa să primeşti acum şi rugăciunile pe care le facem pentru
vindecarea trupească şi sufletească a celui care boleşte, a noastră şi a
tuturor celor aflaţi în patul de suferinţă:
Iisuse, pentru rugăciunile tuturor celor ce îţi cer
aceasta, miluieşte-ne;
Iisuse, ascultând cererile preoţilor care ne pomenesc la
Sfântul Jertfelnic, miluieşte-ne;
Iisuse, pentru rugăciunile soborului îngeresc,
miluieşte-ne;
Iisuse, ca să sporim în săvârşirea faptelor bune,
miluieşte-ne;
Iisuse, trecând cu vederea faptele noastre cele rele,
miluieşte-ne;
Iisuse, dăruindu-ne credinţă puternică şi nefăţarnică,
miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 12-lea:
Deşi noi, cei păcătoşi, nu ştim să căutăm în viaţă decât
ceea ce este bine pentru trup, avem în faţă pildele Cuvioşilor care au purtat
cu răbdare felurite boli şi necazuri fără să ceară de la Dumnezeu uşurare, ci
numai puterea de a răbda toate şi de a cânta în focul încercărilor: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Doamne, Tu ştii dacă pentru robul Tău este mai de folos
să primească grabnică vindecare sau să se mai nevoiască o vreme răbdând boala,
şi pentru aceasta Te rugăm să rânduieşti viaţa lui după cum este cu adevărat
bine şi să îi dai putere pe calea mântuirii, ca să se roage împreună cu noi
aşa:
Iisuse,
lumina care izgoneşti întunericul, miluieşte-ne;
Iisuse,
nădejdea celor deznădăjduiţi, miluieşte-ne;
Iisuse, bucurie veşnică a celor ce Te caută,
miluieşte-ne;
Iisuse, păstorule al turmei Tale cuvântătoare,
miluieşte-ne;
Iisuse, Mire al sufletelor care au iubit nevoinţa,
miluieşte-ne;
Iisuse, Răsăritule al Răsăriturilor, miluieşte-ne;
Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor şi al trupurilor
noastre, miluieşte-ne!
Condacul al 13-lea:
Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce ai fost, eşti şi vei
rămâne acelaşi Samarinean milostiv Care îngrijeşti nu numai pe cei căzuţi între
tâlharii lumii acesteia, ci şi pe cei aflaţi în multe alte feluri de suferinţe,
acoperă-i pe ei cu harul Tău şi ca un Iubitor de oameni alină-le durerile, pentru
ca în vecii vecilor să-Ţi cânte Ţie: Aliluia!(de trei ori)
Rugăciune
Preaputernice
şi slăvite Doamne, Iisuse Hristoase! Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti
neputinţele oamenilor, Care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci
pe cei păcătoşi, şi ai primit moarte pe cruce pentru mântuirea noastră! Din
adâncul inimii Te rog să primeşti smerita mea nevoinţă şi această mică
rugăciune a mea pentru cel încercat de boală!
Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor
de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre folosul său. Că noi neputincioşi suntem
şi nu îl putem ajuta dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.
De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru
păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor
priceput, precum vei vrea. Dar căzând înaintea Ta Te rog, îndură-Te de robul
Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i suferinţa, ridică-l din patul durerii.
Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre
început bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor.
Şi dacă îi e de folos să ducă mai departe crucea bolii,
fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră. Dăruieşte-i lui răbdare şi
linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădejdea, ca să nu fie
îngenuncheat de durere şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei.
Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de pocăinţă şi de mulţumire, ca să se învrednicească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îţi sunt păcatele!” Amin.
(sursa: crestin ortodox)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu