Acatistul zilei – 19 ianuarie
Acatistul Sfantului Macarie Egipteanul - 19 ianuarie
Locuitorul pustiului şi înger în
trup şi de minuni făcător te-ai arătat purtătorule de Dumnezeu, părintele
nostru Macarie; şi cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri
luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu
credinţă.
Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere,
Slavă Celui ce te-a încununat pe
tine,
Slavă Celui ce lucrează prin tine
tuturor tămăduiri.
Viaţă fericită ducând în lume,
te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi, împreună cu cetele
fericiţilor, Macarie, purtătorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o
cetate, ai primit de la Christos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim:
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
De fel din Egipt şi de un nume cu
Sfinţii Strămoşi Avraam şi Sara, Părinţii tăi şi-au înfrumuseţat viaţa cu înfrânarea
şi cu postul, cu rugăciunile şi privegherea, cu milosteniile şi cu multe alte
fapte bune. Iar neroditori fiind, se depărtaseră de traiul însoţirii, însă cu
duhul erau tot uniţi. Pentru aceasta întreita rază a dragostei Sfintei Treimi o
au găzduit în inimile lor, şi însuşi Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în
vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea să fie lumină lumii:
Bucură-te, cu tatăl tău, preotul
Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh
Bucură-te, că răpindu-li-se averile,
Părinţii tăi au nădăjduit în Domnul
Bucură-te, că au fost mângâiaţi de
dumnezeiasca lumină a buneivestiri
Bucură-te, că nu au zăbovit în a
urma voii Domnului
Bucură-te, că s-au mutat după
dumnezeiasca rânduială lângă pustia în care aveai să-I slujeşti Lui
Bucură-te, că tatăl tău a fost
ridicat din boala cea de moarte cu mână tare
Bucură-te, că îngerul lui Dumnezeu
i-a vestit mila şi binecuvântarea de Sus
Bucură-te, că lăcaş Sfântului Duh
te-a numit
Bucură-te, că numele fericirii ţi-a
dăruit
Bucură-te, că vieţuirea îngerească,
roditoare a mântuirii multora, ţi-a zugrăvit
Bucură-te, că Părinţii tăi au
mulţumit Domnului cu bucurie şi cutremur
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Zămislit de Părinţii tăi la
bătrâneţile lor, ai alergat, fericite, cu dor dumnezeiesc, la izvorul
cunoştinţei de Dumnezeu. Şi deprinzând Sfintele Scripturi, neobosit umblai pe
cărările înţelepciunii, iar în inimă păzeai nestinsă lumina sfintei cântări de
Aliluia!
Cu viaţa cea fericită, ca şi cu o
neîntinată mireasă, doreai să te însoţeşti. Iar când Părinţii tăi, uitând de
îngereasca sfătuire, te-au silit spre însoţire cu femeie, te-ai înălţat ca o
pasăre peste cursa vânătorilor. Aşa ai putut împlini şi voia părintească, dar
şi păzi nestricată fecioria trupului şi sufletului, pe care le închinasei lui
Dumnezeu:
Bucură-te, că în strâmtorare, ochii
sufletului la Dumnezeu i-ai ridicat
Bucură-te, că El a pus sfat bun în
inima ta
Bucură-te, că ai împlinit voia Lui
cu nădejde neclintită
Bucură-te, că prefăcându-te bolnav,
după ospăţul de nuntă ai ieşit şi ai alergat spre ajutorul de Sus
Bucură-te, că aşa ţi-ai păzit
fecioria cea închinată Domnului
Bucură-te, că ai mers în muntele
Nitriei şi în vis ai văzut un bărbat minunat, strălucind ca lumina
Bucură-te, că el ţi-a arătat
pustiul unde aveai să te sălăşluieşti
Bucură-te, că la întoarcerea acasă,
mireasa ta a trecut la Domnul întru feciorie curată
Bucură-te, smerire de sine prin
gândul la moarte
Bucură-te, negrijă de cele
pământeşti şi încredinţare de sine lui Dumnezeu
Bucură-te, că şi părinţii tăi s-au
bucurat de curăţia vieţii tale
Bucură-te, că le-ai slujit cu
dragoste şi osârdie până la moarte
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Ai căutat, Fericite Macarie, cu
râvnă, un sfânt călăuzitor pe calea mântuirii şi pururea te rugai lui Dumnezeu
pentru aceasta. Iar într-o zi, de praznicul unuia dintre sfinţi, când pregăteai
prânzul, mai ales pentru cei săraci şi scăpătaţi, ai văzut în biserică un
monah, venit pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine, şi ai cunoscut chipul
vieţii celei îmbunătăţite. Drept aceea l-ai chemat după slujbă la ospăţ şi
luându-l de-o parte l-ai rugat să primească să-ţi fie sfetnic bun în viaţă, ca
împreună să-I cântaţi lui Dumnezeu: Aliluia!
A doua zi ai alergat la bătrânul
monah, care ţi-a primit mărturisirea şi tainele inimii, după care te-a povăţuit
îndelung. Iar seara, pe când te odihneai, şi-a ridicat mintea în rugăciune spre
Dumnezeu şi a văzut în vedenie un sobor de monahi cu chipuri albe şi aripi care
te îndemnau spre dumnezeiasca trezvie şi râvnă în slujba lui Dumnezeu:
Bucură-te, că prin povăţuitorul
tău, Christos te-a chemat spre mântuirea multora
Bucură-te, că printr-însul ai
primit îngereasca chemare
Bucură-te, că te-a grăbit spre cele
plăcute Domnului
Bucură-te, că te-a învăţat multe
despre rugăciune, priveghere şi post
Bucură-te, că întors acasă, ai
împărţit toate ale tale săracilor
Bucură-te, că ai îmbrăţişat sărăcia
de bunăvoie şi ai urmat lui Hristos
Bucură-te, că în mâinile sfântului
bătrân ţi-ai lepădat voia
Bucură-te, că el a primit-o şi a
slujit-o cu dragoste înaintea lui Dumnezeu
Bucură-te, că te-a învăţat lucrul
mâinilor spre aşezarea duhovnicească
Bucură-te, că ţi-a făcut chilie nu
departe de dânsul şi te-a îngrădit cu porunci de suflet ziditoare
Bucură-te, că te-a născut la viaţa
îngerească binecuvântată
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Ai sporit, Sfinte Macarie, în legea
Domnului, prin alergarea pe calea cea strâmtă a vieţii monahiceşti, încât
episcopul locului aflând despre vieţuirea ta fericită te-a făcut cleric cu de-a
sila, deşi erai încă tânăr. Dar tu, după o vreme ai fugit de acolo, căci ardeai
de dorul liniştii celei după Dumnezeu, întru care neîncetat să-I cânţi: Aliluia!
Întru lucrul mâinilor şi rugăciune
neîncetată a inimii te-ai întărit, feri-cite, îngrădindu-te cu Crucea Domnului
în războiul de gânduri, năluciri şi înfricoşate năvăliri pe care diavolul ţi
l-a ridicat împotrivă. Şi cum, pătruns de frica cuviincioasă şi dragostea de
Dumnezeu, întru nimic socoteai meşteşugirile lui, a ridicat peste tine război
prin oameni, făcând pe o tânără ce luase în pântece din desfrânare să arunce
asupra ta păcatul cel cumplit:
Bucură-te, priveghere neîncetată cu
duhul
Bucură-te, înstrăinare de
tulburările lumii
Bucură-te, că ai fost învinuit şi
ocărât pe nedrept
Bucură-te, că ai fost târât prin
sat cu negrăită batjocură
Bucură-te, că ai fost tras de păr
şi călcat cu picioarele
Bucură-te, că ai fost bătut cu
beţele de toţi până aproape de moarte
Bucură-te, că abia te-au lăsat viu,
punându-se pentru tine chezaş un cinstit bărbat
Bucură-te, că fiind gata să moară
pentru tine, acesta te-a adus la chilie
Bucură-te, că lucrai ziua şi
noaptea să hrăneşti pe femeia însărcinată
Bucură-te, că prin dreapta judecată
a Domnului, ea nu a născut până ce nu a mărturisit clevetirea
Bucură-te, că toţi s-au pocăit şi
au alergat să-ţi ceară iertare
Bucură-te, că te-ai păzit de slava
omenească, fugind de acolo în pustie
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Trei ani ai petrecut într-o
peşteră, Părinte, după care te-ai dus la Sfântul Antonie cel Mare în Muntele
Faran, iar el te-a primit cu dragoste să-i fii ucenic în pustniceştile
nevoinţe. Şi ai sporit în ele prin ascultare, încât erai numit de ceilalţi
fraţi tânăr bătrân. Căci din tinereţe arătai viaţă aleasă şi te luptai ziua şi
noaptea cu diavolii, păzind neclintit zidul întemeiat de Hristos, Căruia Îi
cântai: Aliluia!
Prin smerenie şi pomenirea
neîncetată de Dumnezeu ai stins mulţimea săgeţilor vrăjmaşului, luând de la
Christos, la patruzeci de ani de la naşterea ta, darul tămăduirilor şi al
proorociei, precum şi stăpânire asupra necuratelor duhuri. Apoi te-ai
învrednicit treptei preoţeşti şi ai fost călăuzitor părinţilor celor ce
vieţuiau în schit:
Bucură-te, suflet stăpânit de focul
Duhului
Bucură-te, inimă întărită cu hrană
duhovnicească
Bucură-te, biserică sfinţită în
care locuieşte Hristos
Bucură-te, că pe Marele Antonie
adeseori l-ai cercetat
Bucură-te, că de dânsul ai fost
mult povăţuit
Bucură-te, că împreună v-aţi
împărtăşit de tăria cuvintelor duhovniceşti
Bucură-te, că ai moştenit toiagul
pe care Sfântul Antonie îşi sprijinea trupul
Bucură-te, că precum Elisei de la
Ilie, ai luat şi îndoit duh
Bucură-te, că ai izgonit căpetenii
diavoleşti cu postul şi rugăciunea
Bucură-te, că prin turnare cu apă
sfinţită ai izbăvit pe o femeie de asemănarea de animal
Bucură-te, că ai îndemnat-o apoi
spre râvnă sporită în împărtăşirea cu Sfintele Taine
Bucură-te, că ai risipit înşelarea
celor cuprinşi de farmece
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Prin ungerea cu untdelemn sfinţit
ai făcut sănătoasă pe o fecioară plină de răni şi pe mulţi ai tămăduit prin
rugăciune de boli, vrăji şi amăgirea ereticească, chiar şi morţi ai înviat cu
puterea lui Christos, ca întru slava Lui să se înalţe din multe inimi cântarea
întreit sfântă: Aliluia!
Pe o căpetenie a întunericului ai
alungat-o din cel în care intrase prin patima mândriei şi lucra prin el false
minuni şi închipuiri eretice. Căci la cererea stăruitoare a episcopului, te-ai
rugat din adâncul inimii, iar pentru mântuirea multor înşelaţi te-ai înarmat cu
credinţă şi ai înviat un mort din cei de demult. Atunci diavolul a fost izgonit
cu putere din cel stăpânit, iar tu ai botezat pe cel înviat, dăruind lui
Christos mulţime de popor:
Bucură-te, prin care slava lui
Dumnezeu s-a arătat
Bucură-te, surpare a puterii
vrăjmaşe prin lucrarea Duhului Sfânt
Bucură-te, că te-ai învrednicit de
dumnezeiasca insuflare
Bucură-te, sfântă nevoinţă întru
teama de a nu cădea în slavă deşartă
Bucură-te, că prin tine Christos a
şters lacrimile celor necăjiţi
Bucură-te, că ai descoperit văduvei
mâhnite zălogul cel ascuns
Bucură-te, că pe bărbatul ei l-ai
înviat ca să spună unde a pus visteria cea străină
Bucură-te, izbăvitorul văduvei şi
orfanilor de amara robie
Bucură-te, că şi pe un alt mort
l-ai înviat, ca să scapi pe cel învinuit pe nedrept
Bucură-te, că cel adormit i-a
mărturisit din groapă nevinovăţia
Bucură-te, că nu ai căutat să afli
pe cel vinovat, nădăjduind în judecata lui Dumnezeu
Bucură-te, că ai arătat atunci că
lucrul tău era mila, iar nu judecata
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie,
Părinte al Părinţilor!
Pe cel îndrăcit, care avea în sine
pe diavolul îmbuibării şi mistuia ca nimic toată mâncarea primită, l-ai
tămăduit prin rugăciune şi post, povăţuindu-l spre înfrânare şi lucrul
mâinilor. Iar pentru călcarea sfintelor porunci te mâhneai şi plângeai şi întru
Duhul Sfânt te rugai pentru toată lumea, încât chiar şi pe cei din muncile
iadului îi umbreai cu milostivirea. Pentru aceasta, cântăm împreună cu tine lui
Dumnezeu: Aliluia!
Cu puterea lui Dumnezeu l-ai silit
pe diavol să-şi arate pe faţă mulţimea meşteşugurilor cu care îi ispitea pe
monahii din mânăstire, iar pe singurul dinre fraţi care îi făcea voia, l-ai
adus la mărturisire curată şi la sporirea în lupta cea bună:
Bucură-te, că pentru a-i înfrânge ruşinea,
te-ai arătat celui căzut însuţi ispitit de patimile ce-l stăpâneau
Bucură-te, că aşa a aflat
îndrăznire spre mărturisire şi pocăinţă
Bucură-te, că l-ai întărit în
postire şi cugetarea cea după Dumnezeu
Bucură-te, că l-ai îndemnat să
înveţe părţi din Evanghelie şi alte sfinte cărţi
Bucură-te, că l-ai învăţat să nu
primească gândul cel rău
Bucură-te, că fratele sculat din
păcat, s-a arătat apoi mai potrivnic celui rău decât toţi ceilalţi
Bucură-te, că primind pe doi tineri
bogaţi, i-ai aflat după o vreme mari nevoitori ai lui Hristos
Bucură-te, că întru osteneli şi
răbdare se umpleau de harul dumnezeiesc
Bucură-te, că ai văzut cum îngerul
lui Dumnezeu îi păzea cu armă de foc
Bucură-te, că ţi s-a descoperit cum
din gura lor ieşea foc până la cer
Bucură-te, că adormind ei întru
Domnul, ai întărit pe fraţi cu descoperirea sfinţeniei lor
Bucură-te, virtute atotvăzătoare
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Viaţa curată şi fără de răutate a
celor două femei măritate ţi-a descoperit-o Cel de Sus, încât însuţi te-ai
minunat şi ai zis: cu adevărat, nici fecioare, nici femei măritate, nici monah,
nici mirean, ci hotărârea cea bună o caută Dumnezeu, primind-o ca pe însăşi
fapta şi după alegere trimite fiecăruia pe Sfântul Duh, care lucrează şi
îndreptează viaţa celor ce vor să se mântuiască. Pentru aceasta, întru smerenia
inimii păzim cântarea întreit sfântă: Aliluia!
Împreună cu Sfântul Macarie
Alexandrinul, prietenul tău întru Domnul, ai fost exilat de episcopul Luciu,
eretic arian, cel care pe fericitul episcop Petru l-a izgonit. Şi duşi de
ostaşi într-un ostrov în care era necunoscut numele lui Christos Dumnezeu, aţi
alungat pe diavoli cu rugăciunea şi cu facerea de minuni. Atunci poporul ce
slujea la idoli a primit credinţa în Christos şi s-a botezat, ridicând o sfântă
biserică spre slava lui Dumnezeu:
Bucură-te, cetate întărită prin
dragostea duhovnicească de frate
Bucură-te, izbăvire de îndrăcire a
fiicei slujitorului idolesc
Bucură-te, vrednicie apostolească
Bucură-te, că pe mulţi i-ai născut
la viaţa întru Hristos
Bucură-te, că vestirea minunilor
voastre a ieşit în tot pământul
Bucură-te, ruşinare a
prigonitorilor răucredincioşi
Bucură-te, că episcopul eretic a
trimis în taină să vă întoarcă în pustia schitului
Bucură-te, că de pretutindeni venea
la tine mulţime de popor
Bucură-te, că pe mulţi îi învăţai
prin cuvinte de Dumnezeu insuflate
Bucură-te, tămăduire a neputinţelor
sufleteşti şi trupeşti
Bucură-te, liman de odihnă al
străinilor
Bucură-te, mustrare cu blândeţe a
celor biruiţi de patimi
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Pe ucenicul iubitor de arginţi,
care ţi-a nesocotit mustrarea şi nu s-a curăţit de lepra patimii l-a ajuns,
după moartea ta, şi lepra trupească, iar pe înfricoşatul slujitor idolesc l-ai
făcut, prin cuvântul cel bun, mieluşel al lui Christos. Pentru aceasta slăvim
milostivirea şi dreptatea cu care Dumnezeu se îngrijeşte de făptura Sa, şi
alergăm la limanul netulburat al iubirii Sfintei Treimi, cântându-I împreună cu
tine: Aliluia!
Cu gândul de a merge în pustia
dinlăuntru te-ai luptat cinci ani, temându-te de ispitirea vrăjmaşului. Dar cum
prin îndelunga ta răbdare voia Domnului s-a vădit, ai mers acolo şi ai aflat
doi monahi care de treizeci de ani se nevoiau în arşiţă şi ger cu dumnezeiască
tărie. Pentru care, Părinte, te-ai pogorât şi mai mult în oceanul smereniei,
adâncindu-ţi mintea în teama curată de Domnul. Căci, prin aducerea aminte de
Judecată şi de focul cel veşnic al neiubirii, îţi topeai trupul ca şi cu nişte
năpraznice stihii:
Bucură-te, că ai murit lumii, dar
ai aflat Viaţa întru Hristos
Bucură-te, minte neatinsă de
săgeţile ocărilor
Bucură-te, cuget netulburat de
veninul laudelor
Bucură-te, desăvârşită neagonisire
de cele lumeşti
Bucură-te, micşorare de sine întru
mărirea lui Hristos
Bucură-te, tăcere făcută lăcaş al
Cuvântului dumnezeiesc
Bucură-te, cădere cu faţa la pământ
înaintea Chipului mântuitor
Bucură-te, ridicare a mâinilor spre
primirea dumnezeiescului har
Bucură-te, fugă de oameni pentru
alipirea de Dumnezeu
Bucură-te, chemare a milostivirii
de Sus ce stăvileşte războiul patimilor
Bucură-te, că ai primit în inimă
întipărirea Chipului Iubirii
Bucură-te, zbor al închinării spre
veşnicia Iubirii
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Ca un fericit părtaş la bucuria
nestricăcioasă a Învierii te-ai arătat, Părinte, căci acopereai neputinţele
omeneşti şi te osteneai în rugăciune pentru izbăvirea celor ispitiţi, izvorând
lumii deznădăjduite tăria cântării îngereşti: Aliluia!
Pe tâlharul ce îţi fura din chilie
l-ai ajutat ca un străin de cele ale tale, iar pe ucenicul ispitit de o
desfrânată, care a alergat în rugăciune la mijlocirea ta, o mână nevăzută l-a
răpit, aducându-l în chilie, unde te rugai lui Dumnezeu pentru dânsul. Pentru
aceasta, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, înstrăinare de toate
cele trecătoare
Bucură-te, plămădire întru
realităţile cereşti
Bucură-te, privire a lumii ca prin
ochii Icoanei
Bucură-te, zugrăvire pe tăbliţa
inimii a Icoanei Iubirii
Bucură-te, slavă şi mulţumire lui
Dumnezeu pentru toate
Bucură-te, izvor de pace cerească
Bucură-te, înainte-vedere a celor
de departe ca şi a celor de aproape
Bucură-te, suflet curăţit până în
adânc de harul dumnezeiesc
Bucură-te, tărie a dragostei ce
sprijini pe cei ispitiţi
Bucură-te, sculare la Viaţă a celor
căzuţi
Bucură-te, însuţi părtaş în
suferinţe al mângâierii lui Hristos
Bucură-te, însuţi răpit prin văzduh
de dumnezeiasca mână
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
După nouăzeci şi şapte de ani de
vieţuire întru Christos ţi s-a vestit în vedenie fericitul sfârşit de către
Sfântul Antonie, povăţuitorul pustiei, împreună cu Sfântul Pahomie, învăţătorul
vieţii monahiceşti. Şi de apro-piata chemare spre sălăşluirea cu dânşii în
sânurile Părintelui ceresc te-au încredinţat, iar tu ai primit cu bucurie de la
ei negrăita pace a lui Christos şi ai cântat: Aliluia!
Ai chemat, fericite, pe ucenici,
încredinţându-i Domnului şi i-ai îndemnat să păzească aşezămintele duhovniceşti
şi predaniile pustniciei, după care ai bine rânduit obştea. Apoi ţi-ai pus
mâinile peste dânşii, i-ai binecuvântat şi te-ai rugat pentru ei, învăţându-i
din destul şi te-ai pregătit de marea şi înfricoşata trecere a hotarului
Veşniciei:
Bucură-te, floare a pustiei
înmiresmată de Duhul Sfânt
Bucură-te, că după trei zile, după
cum ţi s-a vestit, ai plecat la Domnul
Bucură-te, de un heruvim cu mulţime
de îngeri întâmpinat
Bucură-te, de cetele îngereşti şi
ale sfinţilor însoţit
Bucură-te, comoară a Împăratului
urcată în vistieriile cele veşnice
Bucură-te, că prin sărutarea de pe
urmă ai lăsat lumii îndemnul iubirii
Bucură-te, ochi şi mâini întinse
spre Domnul până în sfârşit
Bucură-te, că în braţele Lui ţi-ai
dat duhul
Bucură-te, că sufletul tău a fost
văzut suindu-se la Cer netulburat de vrăjmaşul
Bucură-te, că te-ai acoperit cu
smerenia până înlăuntrul porţilor Împărăţiei
Bucură-te, foc ce arzi toate
uneltirile vrăjmaşilor
Bucură-te, îngrădire cu puterea lui
Hristos
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
Pecetea Chipului lui Christos şi a
Duhului ai primit, Fericite, unindu-ţi prin iubire firea cu harul dumnezeiesc
în focul ispitelor. Pentru aceasta, la nunta Fiului lui Dumnezeu te-ai
învrednicit a cânta cu Biserica Cerească: Aliluia!
Arta care suie la ceruri desăvârşit
o ai deprins, Părinte, şi zidire nouă te-ai făcut spre luminarea şi întărirea
celor ce aleargă cu credinţă la mijlocirile tale. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, fiu al Luminii şi
mângâierii
Bucură-te, fiu al Legământului
celui nou
Bucură-te, că prin calea cea aspră
ai ajuns la viaţa fericită
Bucură-te, viaţă prefăcută în
icoană de pururea închinare
Bucură-te, stare neclintită în
dragoste şi adevăr
Bucură-te, veşnică unire cu Hristos
Bucură-te, odihnă în braţele
Sfântului Duh
Bucură-te, desfătare în sânul
Părintelui luminilor
Bucură-te, mărturisire cu viaţa a
Crucii şi Învierii Domnului
Bucură-te, jertfă vie, bine plăcută
lui Dumnezeu
Bucură-te, al Maicii Domnului fiu
preaiubit
Bucură-te, alăută a Sfintei Treimi
ce faci să răsune glasul inimii
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase
Macarie, Părinte al Părinţilor!
O, Sfinte Preacuvioase Macarie,
purtătorule al Chipului ceresc, care prin fapte dumnezeieşti ne-ai arătat nouă
adevărul credinţei, luminează şi în inimile noastre cunoştinţa Evangheliei
Mântuitorului. Ca simţind lucrarea gândurilor rele, să ne lepădăm de
întunericul ce ne împresoară şi să primim ungerea bucuriei prin lucrarea Sfântului
Duh. Iar prin fecioria inimii să ne facem părtaşi fericirii Presfintei
Fecioare, în care Tatăl şi-a făcut lăcaş cu Cel Unul Născut al Său. Aşa,
Părinte, poartă de grijă din Înalt, ca să nu ne aflăm neîndreptaţi şi
despărţiţi de iubirea Ta în ceasul înfricoşat al naşterii în Veşnicie, ci
împreună cu tine să cântăm Preasfintei Treimi: Aliluia!
(sursa: crestin ortodox)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu