PLIMBARE

 

O ALTA PLIMBARE

 

Pentru ca si ieri a fost o zi cu soare, am zis sa ne bucuram cat mai mult de aceste zile de toamna, asa ca am pornit spre Cheia, pentru a evita aglomeratia de pe Valea Prahovei. Ideea ne-a venit de la povestea Irinei de pe Dulce casa, care a fost in zona cu o saptamana inainte.

Daca pana la Valeni s-a circulat in coloana, pe masura ce ne-am apropiat de micuta statiune masinile s-au rarit atat de mult incat, la un moment dat, eram singuri pe sosea.

Statiunea linistita, insa, din pacate, cam trista. Turisti ioc, multe vile inchise. Am vrut sa servim o cafea fara cofeina si am tot cautat prin Cheia o terasa deschisa. Am gasit doar una singura, dar nu avea ceea ce am dorit noi.

Cu gandul ca vom savura cafeluta acasa, am pornit in cautare de conuri de brad pentru a incepe confectionarea decoratiunilor de craciun. Asa, pasii ne-au purtat prin poieni, dincolo de limita caselor. Doamne, ce bine este sa te bucuri de liniste, sa auzi, in loc de sirene, claxoane si scartait de roti, cum latra un caine, cum se cearta cateva rate, cum un cocos isi face simtita prezenta.

Dupa ce am terminat de cautat conuri si de gasit cateva, am zis ca nu e cazul sa plecam din statiune fara a intra si in manastirea Cheia. Am intrat, ne-am rugat, am multumit pentru toate si am pornit spre casa.

La intrarea in Ploiesti, soarele se pregatea sa ne spuna „Noapte buna”.