RAMNICU VALCEA

INCEPEM VIZITAREA JUDETULUI VALCEA

Odihniti dupa un somn bun, treziti nu de ceas, ci de ciripitul pasarelelor, la micul dejun am stabilit circuitul zilei: Ramnicu Valcea, cu vizitarea muzeului Anton Pann-schitul Sfantul Nectarie-manastirea Saracinesti.

Ramnicu Valcea, situat la o distanta de 17 km de Govora, este un oras inconjurat de dealuri, care m-a uimit prin curatenie, educatie rutiera si amabilitate. Am crezut ca am ajuns in alta lume, unde exista respect si buna-cuviinta. Cat ne-am plimbat prin oras, nu am auzit claxoane de masini, soferi nervosi care nu au rabdare ca pietonii sa traverseze. Din contra, daca la pietoni s-a schimbat culoarea semaforului de la verde la rosu, iar acestia sunt deja angajati in traversare, soferii asteapta cu rabdare ajungerea lor pe trotuarul celalalt. Pe de alta parte, nici pietonii nu traverseaza aiurea. La iesirea din parcare, daca intre timp vine o masina, soferul il asteapta cu rabdare pe cel care face doreste sa paraseasca parcarea: fara claxoane, fara injuraturi.

Intram prin micile magazine aflate in zona centrala si vedem multe lucruri de calitate la preturi bune. Intr-unul dintre ele, vanzatoarea ne-a vazut ca ne uitam la pijamale. A venit si ne-a explicat, cu multa amabilitate, ca sunt pijamale produse de diverse firme romanesti ca, de altfel, toate produsele din magazin (materiale, perdele, halate de baie, etc). Eram inclinati sa cumparam fiecare cate o pereche, dar nu eram prea hotarati. Cu multa amabilitate, s-a oferit sa ne arate cateva modele. Stiind reactiile vanzatorilor din zona noastra, am rugat-o sa nu se deranjeze, pentru ca nu cumparam, doar ne uitam. Raspunsul dansei a fost urmatorul: “pentru ca va uitati, am sa va arat mai multe modele. Din pacate spatiul nu este atat de generos, incat sa putem expune toate modelele create de firme. Nu aveti absolut nici o obligatie sa cumparati”. Si a desfacut cam 10-12 modele de pijamale de dama si barbatesti, unele mai frumoase ca altele, pentru toate gusturile si varstele, toate din bumbac. Vazand calitatea acestora si frumusetea lor, ne-am rasfatat fiecare cu o pijama. Ajunsi seara la vila, ne-am dat seama ca o pereche de pijamale ar fi ideala ca si cadou pentru tinerii nostri. Asa ca am revenit duminica, inainte de plecarea spre casa, la micul magazin. Alta vanzatoare, aceeasi atitudine: pana ne-am hotarat ce sa luam celor 4 tineri ai nostri, fiecare cu gusturile si marimea lui, cred ca a desfacut la 20 de perechi de pijamale. Amabilitate si multa rabdare a avut doamna cu noi.

Poate o sa spuneti ca am fost doar intr-un magazin. Nu este asa. Alta straduta, alt magazin, care comercializa diverse obiecte de imbracaminte: treninguri, tricouri, pantaloni scurti. Aici sotul meu a dorit tricouri romanesti, din bumbac, dar nu negre, nici albe, nu din cele cu guler. Doamna ne-a ascultat cu multa rabdare si ne-a oferit ceea ce am dorit.

In centrul orasului, se afla muzeul Anton Pann. Am mers la demisol si acolo ne-a intampinat doamna muzeograf care ne-a intrebat daca dorim sa vizitam singuri muzeul sau dorim sa ne insoteasca si sa ne spuna cateva cuvinte despre cel care a fost Anton Pann si despre istoria casei acestuia. Turul muzeului a inceput cu demisolul. Desi destinatia initiala a acestei incaperi a fost aceea de pivnita, acum aceasta gazduieste o expozitie de gravuri, picturi si caricaturi legate de personalitatea lui Anton Pann. Tot aici se organizeaza diverse evenimente culturale.

Asa cum am aflat de la doamna muzeograf, Anton Pann s-a nascut in anul 1796 in Bulgaria. Acesta ajunge in Romania, impreuna cu mama si cei doi frati, in anul 1806, in cautarea unei vieti mai bune. Anton Pann a fost cantaret de strana, profesor de muzica psaltica, compozitor, folclorist si scriitor. Prin activitatea desfasurata poate fi considerat printre intemeietorii culturii romanesti. Anton Pann este cel care a compus melodia de la actualul imn de stat.

De asemenea, doamna muzeograf ne-a povestit si despre casa in care a locuit Anton Pann in timpul peregrinarilor sale prin Ramnic in perioada anilor 1826-1828 si 1836-1840,. Asa am aflat ca aceasta casa cu pereti albi, specifica arhitecturii traditionale romanesti nu se afla pe locul initial unde a fost construita. Ca urmare a lucrarilor de modernizare a orasului, in anul 1982, casa a fost mutata, pe sine de cale ferata, pe o distanta de 37,80 m, pe locul unde se afla si astazi.

Destinatia demisolului casei a fost aceea de pivnita. In prezent, aici se afla o expozitie de gravuri, picturi, portrete, care evoca personalitatea lui Anton Pann.

Pentru a intra in casa, urcam cateva trepte si ajungem in pridvor. De aici se patrunde intr-un hol lung din care se intra in cele patru incaperi: camera de oaspeti, bucatarie, birou si dormitor. Toate mobilate cu mobilier din perioada respectiva.

Dupa ce pret de aproximativ o ora ne-am intors in timp, intr-o epoca de mult timp apusa, dar care si-a lasat din plin amprenta asupra culturii romanesti, am pornit spre manastirea Sfantul Nectarie.

Manastirea Sfantul Nectarie se afla la o distanta de doar 7 km de Ramnicu Valcea, in comuna Vladesti, sat Pleasa. Este o manastire noua, sfintita in anul 2018. Ne-am inchinat, am multumit Domnului, Maicii Sale  si Sfantului Nectarie ca ne-a ajutat sa ajungem sa vizitam acest lacas de cult, dupa care am pornit mai departe. Drumul pana la manastire este asfaltat si strajuit de o parte si de alta de numeroase livezi.

Ultimul obiectiv turistic al zilei a fost manastirea Saracinesti, aflata in comuna Valea Cheii, situata la o distanta de 15 km de la Ramnicu Valcea. Stand de vorba cu maica stareta, aceasta ne-a povestit ca ani de zile biserica manastirii a functionat ca biserica de mir, iar chiliile au fost transformate in azil de batrani. Cu multa tristete, ne spunea ca zidurile manastirii adapostesc multa suferinta si durere, multe lacrimi si suspine.

Dupa scurta discutie cu maica stareta si fotografii facute, am pornit spre vila.