Din casuta noastra: RENOVARE APARTAMENT

RENOVARE APARTAMENT - PARTEA A SASEA

Sambata, 6 august, fiind zi de sarbatoare, ne-am odihnit, multumiti ca in saptamana ce tocmai se termina lucrarile avansasera tare bine, astfel incat ne asteptam ca dupa inca o saptamana de trait pe santier sa ne linistim.

Instalatia la centrala era inlocuita in proportie de 70%. Mai erau de facut legaturile la bai si bucatarie si de ridicat centrala pentru a putea inlocui geamul spart de la balcon.

In baia mare peretii erau tencuiti, iar instalatia sanitara a fost inlocuita. Urma sa fie construit postamentul pe care trebuia asezata cadita si cabina de dus, pusa faianta in interiorul cabinei, precum si gresia in toata baia.

In baia mica deja gresia si faianta au fost date jos de pe pereti.

In cele doua zile de sarbatoare am mai prospectat piata, am facut unele cumparaturi, precum si calcule sa vedem cum stam cu bugetul.

Incet-incet, iata-ne ajunsi in a doua saptamana de santier, saptamana in care toate planurile si calculele au fost date peste cap.

Marti, 9 august, au venit urmasii mesterului Manole sa monteze 7 usi. Dau Slava lui Dumnezeu ca nu au fost mai multe, pentru ca cred ca ramaneam doar cu zidurile ce faceau legatura cu celelalte apartamente.

In momentul in care au venit, cei 2 „mesteri” s-au uitat cu multa „luare-aminte” si au decretat: trebuiesc sparte zidurile pentru ca usile sunt mai mari. Mihai, baiatul nostru, i-a intrebat pe cel ce se pretindea sef de lucrare: „Bine, dar nu este mai usor sa taiati usile?”. Raspunsul a fost plin de aroganta si menit sa arate ce mester este el: „Mai baiatule, ma doare inima sa tai usile. Asa, pun ciocanul pe pereti si rezolv problema”. Mesterul care ne tencuia, precum si cel care punea gresia i-au spus ca, daca tot e pus sa darame din pereti, sa foloseasca un flex. Raspunsul, la fel de arogant, a fost ca nu-l invata nimeni pe el meserie.

Baiatul m-a sunat, am plecat de la serviciu impreuna cu sotul, am hotarat sa-i dam afara, insa cand am ajuns peretii deja erau zob facuti si se incepuse la montajul usilor. Raul era facut, asa incat i-am lasat sa-si faca treaba.

Seara, cand sa plece, imi arata factura cu diferenta de plata si imi adauga: la ce vedeti acolo, mai puneti montajul usilor si taiatul a 3 dintre ele (desi au spart peretii, acestea trei au trebuit sa fie taiate). In momenul acela am crezut ca vad negru in fata ochilor, asa ca i-am spus:

Pentru ca am cumparat mai mult de 3 usi, am reducere de 10 lei la usa la care se adauga montajul. Am dat avans 500 de lei, deci mai am de plata 2153 lei. De taiatul usilor nu a spus nimeni nimic atunci cand am fost la magazin si am facut comanda. Avand in vedere ca factura nu cuprinde si montajul, nu platesc acum decat usile asa cum reiese din factura, urmand ca maine sa ajung la firma. In acel moment mi-a smuls banii din mana (bine ca nu aveam mai mult decat trebuia) si a iesit pe usa.

A doua zi am fost la magazin si i-am povestit patronului de dezastrul provocat in urma montarii usilor. Cu o nonsalanta iesita din comun, mi-a raspuns: „Doamna, acum ce sa facem. Mortul de la groapa nu se mai intoarce”. La care i-am raspuns: „Asa este, nu se mai intoarce, drept pentru care aveti doua solutii: ori veniti si imi reparati peretii, ori nu va platesc montajul si taierea usilor”. Cu regret a acceptat a doua varianta, cu conditia sa nu fac reclamatie.

Seara, dupa ce toti mesterii priceputi sau mai putin priceputi au plecat, am ramas noi, cei ai casei si, dupa un moment de mare soc, ne-am dat seama ca trebuie sa renovam ACUM, si nu mai tarziu, tot apartamentul.

Alte calcule, alte ganduri, alte telefoane. Ne-au sarit in ajutor parintii, bunica si, cel mai important, PRIETENII. Oameni minunati care au fost si sunt alaturi de noi si care ne-au dat puterea de a merge mai departe. Le multumesc din suflet.

Nu am avut taria de a fotografia dezastrul din casa.

Dupa un consiliu fulger de familie, am stabilit cu totii ca, in timp ce mesterii isi fac treaba lor, noi sa incepem sa spalam in dormitoare peretii de huma, sa gletuim si, la final sa dam cu vopsea lavabila. Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu speram sa terminam in acelasi timp cu muncitorii.

La sfarsitul celei de-a doua saptamani santierul arata cam asa: