luni, 6 iunie 2016

Astazi nu distingi barbatul de femeie

            Odata, ca sa-l incurce pe inteleptul Solomon, i-au adus inainte un grup de baieti si un alt grup de fete, la fel imbracati intru toate, ca sa-i deosebeasca. Acela i-a trimis la o cismea si i-a pus sa se spele. Dupa felul cum se spalau i-a deosebit; fetele aruncau cu grija si cu sfiala apa pe fata, in timp ce baietii o aruncau cu vioiciune si faceau zgomot din lovirea fetei lor cu palmele.
            Astazi baietii au imitat atat de mult femeile, incat de multe ori nu se deosebesc de ele. Mai demult puteai distinge barbatul de femeie de la cinci sute de metri. Acum de multe ori nici de aproape nu iti poti da seama ce este. Nu-ti dai seama ce este, femeie sau barbat. De aceea proorocia spune ca va veni vremea cand oamenii nu se vor putea distinge; barbatul nu se va deosebi de femeie. Batranul Arsenie Pestereanul (pustinic in pesterile din tinutul Sfintei Ana din Sfantul Munte) a spus unui tanar carea avea un par pana jos: „Bine, dar tu ce esti? Baiat sau fata?”. Nu se putea distinge. Mai demult erau tunsi cei ce veneau in Sfantul Munte. Acum vin asa cum sunt....eu insa ii tund cu foarfecele cu care tai lana, atunci cand impletesc metanii. Cati nu am tuns! In spatele Altarului ii tund. Cand vin unii ca acestia le spun:”Am fagaduit unora cu chelie sa la dau par.... Faceti dragoste si dati-l! Ce sa facem acum? Am fagaduit!”.
            -Dar sunt de acord, Parinte?
            -Trebuie sa stii cum sa le spui. Nu incep sa spun:”In felul acesta veniti? Nu va e rusine? Nu cinstiti acest loc sfant!”. Ci le spun:”Bre, voinicilor, voi cu acest par va necinstiti barbatia voastra. Daca ati vedea un ofiter in Omonia ca umbla cu o geant femeiasca cum vi s-ar parea? Se potriveste, mai copile? Trebuie sa-l taiem!”. Si-i tund. Stiti cat par adun? Cateodata, daca vreunul se impotriveste si incepe sa intrebe: „De ce etc”, ii spun „Ce, de ce? Nu sunt calugar? Fac calugarii. Asta e treaba mea”. Totul este modul cum le spui. Incep sa rada si dupa aceea ii tund. Nu le schimb num,ele. Numai pe unul l-am numit „Axion Estin”, pentru ca in ceasul acela treceau pe acolo cu icoana „Axion Estin”. Daca ati stii cat se bucura parintii atunci cand ii tund pe copii! Stiti cate binecuvantari primesc de la parinti, de la mame? Numai pentru aceasta ma va iertaq Dumnezeu....
            Acum a iesit alta moda: sa-si tunda parul, dar sa-si lasa inapoi niste coame. „Bre, tinere, ce noima are coada aceasta?”, intreb cateodata. „O lasam, imi spun, ca sa ia aminte ceilalti la noi”. „Mai copile, chiar daca ii vei plati nu cred ca vor lua aminte la voi, caci au atatea probleme”. Vezi pe altii, cogeamite flacaiu, ca isi pun cercei. Cati cercei am scos!
            -Parinte, unii poarta numai cate un cercel.
            -Anarhistii sunt cei care poarta un cercel. Un cercel in ureche este simbolul anarhiei. Nu-l pun din pricina afemeierii, ci isi gauresc urechea si-l pun ca semn de impotrivire. A venit odata la Coliba un tanar cu tatal sau. Era de 22 de ani cu par lung, barba si un cercel in ureche. „Nu se potriveste!, ii spun. Multi va iau in nume de rau. Eu insa nu. Oamenii stiu ca sunteti anarhisti si va iau in nume de rau”. L-a scos dupa aceea si mi l-a dat. Era de aur. „Da-l unui aurar, ca sa-ti faca o cruciulita!”, ii spun.
            -Parinte, altii isi pun cercel si in nas.
            -Aceasta inseamna ca diavolul le-a pus inel in nas, numai capastrul nu se vede...... Sunt unii care poarta la gat lanturi lungi de aur. L-am sapunit bine pe unul! I le-am scos si apoi i-am spus: „Sa le dai la un orfan sau sa le dai mamei tale ca sa le dea la vreun sarac!”. Dupa ce il aduc la socoteala, imi spune:”Ce sa fac?”. „Sa incepi, ii spun, prin a purta o cruciulita cu un singur lantisor”. Barbati si sa poarte aurarii?! Si aui niste lanturi lungi de aur, cate doua-trei randuri, lucru pe care nici printesele nu-l fac. Isi pun lanturi la gat ca sa-i vada ceilalti, iar apoi vin sa-si spuna problema. Dar problema acolo este! Unii ca acestia merita canon! Unora li le iau, altora le spun sa le dea milostenie ei singuri. Au intrecut masura! Au devenit oameni de nimic. Altii isi poarta zodia la gat. Il intreb pe unul:”Ce-i aceasta? Pentru prima data o vad”. „Este zodia mea”, imi spune. Iar eu credeam ca este o iconita cu Maica Domnului. „Bine, dar sunteti animale de purtatii zodii?”, il intreb. Toane! Neoranduiala launtrica rebufneste in afara. Sa facem multa rugaciune ca Dumnezeu sa lumineze tineretul, sa se pastreze putin aluat!


  (Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – parintele Paisie Aghioritul).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu