“Da-mi mie
ziua de azi”
Cand
diavolul se apropie cu inselatoriile si ispitele lui de om, cere un singur lucru:”Omule
– zice vicleanul – da-mi mie ziua de azi!... Eu nu-ti cer altceva, decat ziua
de azi, iar cea de maine da-o lui Dumnezeu! Ziua de azi e a mea, iar cea de
maine e a lui Dumnezeu.”
Asa
graieste inselatorul si, vai, pe cati crestini ii trage, cu aceasta
inselaciune, in adancul iadului!
Diavolul
cere ziua de azi, stiind bine ca pe cea de maine omul o tot amana….pana cade
fara de veste in mormant.
“Si-a uitat
copilul in foc”
Intr-un
sat bantuit de foc, s-a intamplat ca o femeie si-a tot carat ce avea prin casa,
iar copilul din leagan l-a uitat in casa ce ardea. S-a grabit sa-si scoata mai
intai banii, hainele, vasele si alte cele, dar copilul si l-a uitat, si, pe
cand si-a adus aminte de el, era prea tarziu.
Intocmai
asa fac cei mai multi crestini si cu sufletul lor. Tot alearga omul in sus si
in jos, tot hurduca, tot strange, dar sufletul si-l uita si il lasa in focul
pacatelor si al pieirii vesnice. Cei mai multi numai pe patul de moarte se
trezesc ca si-au uitat sufletul, dar atunci e prea tarziu.
Cititorule!
Nu cumva ti-ai uitat si tu sufletul in focul pacatelor?
“Si-a
mantuit copilul”
Un
copil cazuse intr-un rau infuriat si era amenintat sa se inece. Oamenii strigau,
dar nimeni nu sarea in apa sa-l scape.
-De
ce nu sare nimeni sa-l scape? Striga un om care trecea pe alaturi. Si sari in
apa.
Cand se
apropie de copil, ce sa vada? Cel ce se ineca era copilul lui!
Repede
il prinse si il scoase afara.
Cel
care sare sa mantuie pe altii din valurile pierzarii sufletesti isi mantuie si
sufletul sau.
(600 de istorioare
religioase – preot Iosif Trifu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu