Constiinta mustra

                In Franta, cu toate ca este stat avansat – nu e spuradezvoltat – de curand (acestea au fost spuse in noiembrie 1988) optzeci de mii au devenit musulmani. De ce? Pentru ca au facut din pacat moda. Vezi bine ca erau mustrati si au vrut sa-si odihneasca constiinta. Si precum vechii elini, ca sa-si indreptateasca patimile lor, au aflat pe cei doisprezece zei, tot astfel si acestia au cautat sa afle o religie care sa le justifice patimile lor, ca sa aiba odihna in problema aceasta. Mahomedanismul ii serveste intr-un anumit fel. Le ingaduie sa ia cate femei vor, le fagaduieste in viata cealalta un munte de pilaf, in loc de iaurt, un rau de miere. Si orice pacate ar avea, daca ii spala cu apa calda cand mor, se curatesc. Merg la Alah curati. Ce altceva mai vor? Pe toate le au la indemana. Dar francezii nu vor afla odihna. Vor sa-si odihneasca cugetul, dar nu se vor odihni, pentru ca patimile nu se justifica.

                Orice ar face oamenii, si fara simtire de ar fi, tot nu vor afla odihna. Vor sa justifice cele ce nu se pot justifica, insa launtric se chinuiesc, se salbaticesc.

                De aceea cauta distractii, alearga la muzica, se imbata, privesc la televizor. Altfel spus, casca gura ca sa uite de ei insisi pentru ca sunt mustrati de constiinta. Iar cand dorm, crezi ca se odihnesc? Exista constiinta, vezi bine. Prima Sfanta Scriptura pe care a dat-o Dumnezeu celor intai-ziditi este constiinta, iar noi acum purtam fotocopia parintilor nostri. Oricat si-ar calca cineva constiinta sa, ea il mustra inlauntrul sau. De aceea se spune: „Il roade cariul.” Da, nu este lucru mai dulce ca acela de a-si avea cineva constiinta odihnita. Simte aripi inlauntrul sau, zboara.

(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)