PELERINAJ

A DOUA ZI, PLIMBARILE CONTINUA

In cea de-a doua zi de concediu, dupa ce am rezolvat problema aparuta, am pornit spre Cheia, cu gandul sa mancam la pensiunea Dora, iar de acolo, mai departe spre Brasov.

Pe drumul ce ducea spre Cheia, la un moment dat, am vazut indicatorul spre manastirea Inaculesti si ne-am hotarat sa mergem si acolo. Dupa ce am intrat pe drumul judetean, al meu sot "a refuzat" sa mai conduca, asa ca am luat-o eu pe "zambilica" in primire. Odata ajunsi la manastire, am vizitat, ne-am inchinat si am pornit spre pangar cu gandul sa luam o mica amintire si sa pornim spre Cheia ca deja stomacelele noastre sopteau ca le este foame. Dar, cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, asa si noi am zabovit la pangar aproape 1 ora, stand de vorba cu batranelul calugar ce vindea acolo. Am vorbit mult si despre multe, insa sfaturile pe care ni le-a dat ne-au mers la inima. Am avut senzatia ca am stat in jur de 15 minute, insa cand ne-am urcat in masina am vazut ca de fapt trecuse mult mai mult.

Cu zambetul pe buze, cu gandul la vorbele batranului calugar am pornit mai departe.

 

 

Ajunsi in statiune, am poposit la pensiunea Dora, tare draga noua, dar la care am avut o experienta neplacuta, pentru care am hotarat cu dl Radu ca are o bila neagra. Cand am coborat din masina, patronul micii pensiuni ne-a intrebat ce dorim. Cand I-am spus ca dorim sa mancam, ne-a spus foarte sec: veniti peste 2 ore, ca avem mancare, dar sotia si ajutorul ei sunt in padure. Cand am intrebat, unde in alta parte putem manca, nici macar nu ne-a raspuns. Asa ca am pornit spre Hotelul Ciucas, cu gandul ca este hotel mare, cu multi turisti, etc. etc. Cand am intrat in sala de mese, nu era tipenie de om, doar una dintre ospatare isi facea manichiura, asa ca am facut stanga imprejur si am pornit in cautarea unei pensiuni unde sa putem servi masa. Cu mare greutate am gasit o pensiune care primea si oaspeti, dar lucraru si muncitori. Asa ca ne-am asezat la masa, am comandat foarte sceptici, insa am avut norocul ca servirea sa fie prompta si mancarea buna.

 

 

 

Dupa ce am linistit "soriceii" din stomac, am vizitat manastirea Cheia, apoi am plecat mai departe spre Brasov prin Sacele

Nu ne-am oprit in Brasov, ci am pornit catre Predeal, sa savuram o cafea, sus la Cioplea, un alt loc drag sufletului nostru.

Tot drumul am facut poze, incerca sa scot in evidenta diverse lucruri: peisajul frumos; tipicul localitatilor din Transilvania; jocul norilor pe cer. Bineinteles ca in momentul in care le-a vazut Mihai, a avut de comentat, insa pentru un incepator lucrurile au stat bine.

 

Dupa ce am savurat cafeluta, am plecat mai departe spre casa, facand un nou popas la manastirea Caraiman din Busteni. Mi-a placut tare mult cum s-a schimbat statiunea Busteni.  Multe parcuri, multe flori, curatenie. Deci omul sfinteste locul.

 

 

 

O noua zi minunata, cu putina odihna, insa cu bucurii sufletesti.