Despre Maica Domnului

 Din evlavia Sfintei Rusii (VIII)

Sfantul Serafim de Sarov prin nevointa sa duhovniceasca a devenit un locas ales al virtutilor, luminandu-si inima si cugetarea cu lumina Harului Sfantului Duh. Avea multa indrazneala catre Dumnezeu si de aceea a primit darul facerii de minuni.

In anul 1823 Staretul Serafim l-a vindecat pe boierul M.V. Mantorov de o boala incurabila. Boala era atat de grava, incat de la picioare ii cadeau bucatele de os. Stiinta s-a aratat neputincioasa ca sa-l ajute cu ceva. Atunci rudele sale l-au sfatuit sa nu-si mai puna nadejdea in medicina, ci sa ceara mila lui Dumnezeu si a Maicii Sale.

Mantorov a hotarat sa-l cerceteze pe Staret, desi moasia sa era la 40 de kilometri departare de Sarov. Staretul l-a primit cu dragoste, dupa care l-a intrebat:

-Crezi in Dumnezeu?

-Cred in Dumnezeu! Cred in Dumnezeu! Cred in Dumnezeu!

Atunci Staretul i-a spus:

-Bucuria mea, daca tu asa crezi, atunci crede ca “toate sunt cu putinta la Dumnezeu”. Domnul te va vindeca iar eu, sarmanaul Serafim, ma voi ruga si voi cere ajutorul si mijlocirea Prea Curatei Nascatoare de Dumnezeu.

Apoi Staretul s-a retras in chilia sa saracacioasa pentru a se ruga. Peste putin timp a iesit tinand in mana o sticluta cu untdelemn din candela care ardea nestinsa inaintea icoanei Maicii Domnului. L-a rugat pe Mantorov sa-si descopere piciorul, dupa care i-a uns ranile cu untdelemn si indata ranile s-au vindecat.

De bucurie, Mantorov a cazut la picioarele Staretului si i le saruta cu recunostinta. Atunci Staretul cu smerenie si cu un ton aspru in voce a spus:

-Nu cumva Serafim este cel care “omoara si face viu, pogoara in iad si ridica”?. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu Care implineste voia celor ce se tem de El si asculta rugaciunea lor. Multumeste Atotputernicului Dumnezeu si Prea Curatei Sale Maici.

 

(Patericul Maicii Domnului-Arhim. Teofilact Marinakis)

Despre Maica Domnului

 Din evlavia Sfintei Rusii (VII)

Intr-o zi a venit la Sfantul Tedosie un preot din Kiev si a cerut vin pentru Sfanta Liturghie, pentru ca i se terminase. Cuviosul a chemat atunci pe paracliser si i-a poruncit sa-i dea preotului tot vinul pe care il aveau.

-Prea Cuvioase, a spus fratele, vinul s-a imputinat si avem abia pentru trei-patru liturghii.

-Da-l tot, iar pentru noi Se va ingriji Dumnezeu si Maica Domnului!

Cuviosul Teodosie o iubea mult pe Nascatoarea de Dumnezeu pe care o slujea cu credinta de multi ani, iar increderea in ea era fara margine.

Paracliserul nu a dat tot vinul preotului, ci numai o parte, iar pe cealalta a tinut-o pentru nevoile manastirii. Preotul a luat vinul si vazand ca este prea putin, a venit din nou la Cuviosul. Atunci acela l-a chemat pe paraclisier si l-a mustrat:

-Nu ti-am spus sa dai tot vinul? De ce te nelinistesti pentru ziua de maine? Nu este cu putinta ca Domnul sa lipseasca Biserica Maicii Sale de Sfanta Liturghie. Sa stii ca foarte curand vinul va fi atat de mult, incat se va revarsa din butoaie.

Atunci paracliserul a mers si a dat preotului tot vinul. Dar mare i-a fost uimirea paracliserului cand in aceeasi zi, seara, au venit binecuvantarile Maicii Domnului, care pe toti i-a umplut de bucurie. O oarecare femeie evlavioasa a trimis trei care pline cu butoaie de vin.

Toata noaptea aceea Cuviosul a multumit Domnului si Maicii Sale ca au ascultat rugaciunile “pacatosului si netrebnicului robului Lor”, asa cum se numea pe sine insusi.

 

(Patericul Maicii Domnului-Arhim. Teofilact Marinakis)

Despre Maica Domnului

 Din evlavia Sfintei Rusii (VI)

Sfantul Teodosie de la Kiev (1029-1074) a fost un lucrator al Rugaciunii mintii si al privegherii pe care le facea zi si noapte. Din aceasta pricina a ajuns la mari masuri de sfintenie. Era simplu ca un copil, si traia dupa randuiala marilor Parinti de demult. Ajunsese un povatuitor experimentat in lucrarea Rugaciunii mintii. Printre alte harisme o avea si pe cea a stravederii.

Odata boierul Clement Genevici, insuflat fiind de Maica Domnului, a hotarat sa daruiasca o Evanghelie Lavrei Pecerska. Intr-o zi, avand Evanghelia ascunsa sub hainele sale, l-a vizitat pe egumenul Teodosie. Dupa Slujba Utreniei voia sa stea si sa discute cu Cuviosul. Clement nu spusese inca nimic despre Evanghelia pe care voia s-o dea. Insa Sfantul, luminat fiind de Maica Domnului, i-a spus:

-Frate Clement, da mai intai Sfanta Evanghelie pe care ai fagaduit-o Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si dupa aceea vom sta sa discutam.

Auzind acestea, boierul s-a minunat de harisma Cuviosului. Uitase ca Dumnezeu si Prea Curata Fecioara lumineaza pe cei care se afierosesc Lor si ca toate faptele noastre cele ascunse sunt descoperite si “goale inaintea ochilor Lor”.

(Patericul Maicii Domnului-Arhim. Teofilact Marinakis)